COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.5.2023

JOIN(2023) 12 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

privind lupta împotriva corupției

1.        INTRODUCERE

Corupția este extrem de dăunătoare pentru societate, pentru democrațiile noastre, pentru economie și pentru cetățeni. Aceasta subminează instituțiile de care depindem, diminuându-le credibilitatea, precum și capacitatea de a pune în aplicare politici publice și servicii publice de calitate. Corupția acționează ca un factor favorizant al criminalității organizate și al ingerințelor străine ostile. Prevenirea și combaterea cu succes a corupției sunt esențiale atât pentru a proteja valorile UE și eficacitatea politicilor UE, cât și pentru a menține statul de drept și încrederea în guvernanți și în instituțiile publice.

Corupția reprezintă un obstacol în calea creșterii economice durabile, deturnând resurse de la rezultatele productive, subminând eficiența cheltuielilor publice și accentuând inegalitățile sociale. Aceasta împiedică funcționarea eficientă și armonioasă a pieței unice, creează incertitudini în ceea ce privește desfășurarea activităților comerciale și frânează investițiile. Corupția este, prin natura sa, dificil de cuantificat, dar chiar și estimările prudente sugerează că, pentru economia UE, aceasta înseamnă costuri de cel puțin 120 de miliarde EUR pe an 1 . Efectele negative ale corupției sunt resimțite în întreaga lume, subminând eforturile de a asigura o bună guvernanță și prosperitate și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Politicile anticorupție eficace reprezintă o parte esențială a mediului favorabil necesar pentru statul de drept, alături de respectarea independenței sistemului judiciar, mass-media liberă și pluralistă, o administrație publică transparentă și de înaltă calitate și o societate civilă liberă și activă. Pentru a ține sub control corupția, este nevoie de un angajament permanent în ceea ce privește prevenirea, menținerea unei culturi a integrității și aplicarea activă a legislației anticorupție, inclusiv urmărirea penală eficace a infracțiunilor de corupție. Această abordare se reflectă, de asemenea, în acțiunea externă a UE privind combaterea corupției, susținută de sprijinul acordat statului de drept și gestionării finanțelor publice în țările partenere.

Indicii corupției la nivel mondial plasează multe state membre ale UE printre țările considerate a fi cel mai puțin corupte din lume 2 . Cu toate acestea, astfel cum se menționează și în rapoartele privind statul de drept, există multe probleme care trebuie remediate, iar corupția rămâne o preocupare pentru cetățenii din întreaga UE, după cum arată datele Eurobarometrului. În 2022, aproape șapte din zece europeni (68 %) considerau că corupția este răspândită pe scară largă în țara lor și doar 31 % erau de părere că eforturile de combatere a corupției ale guvernului lor sunt eficace. În plus, mai mult de jumătate dintre întreprinderile cu sediul în UE (51 %) consideră că este puțin probabil ca persoanele sau întreprinderile corupte din țara lor să fie prinse sau reclamate poliției sau procurorilor 3 .

În discursul privind starea Uniunii din 2022, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea unei acțiuni decisive împotriva corupției. UE poate juca un rol major: nu numai prin modul în care își gestionează propria activitate, ci și prin eforturi continue de a integra măsuri de prevenire a corupției în elaborarea politicilor și a programelor UE și prin sprijinirea activă a demersurilor statelor membre de punere în aplicare a unor politici și acte legislative solide în materie de combatere a corupției.

Comisia a adoptat astăzi două propuneri specifice de consolidare a legislației UE în acest domeniu. În primul rând, Comisia propune o directivă care să actualizeze și să armonizeze normele UE privind definițiile și pedepsele infracțiunilor de corupție, să asigure standarde ridicate împotriva întregii game de infracțiuni de corupție, să prevină mai eficient corupția și să îmbunătățească asigurarea respectării legislației 4 . În al doilea rând, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, propune completarea setului de măsuri restrictive (sancțiuni) din cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) cu un regim specific de sancțiuni PESC pentru combaterea corupției atunci când și în cazul în care actele de corupție afectează grav sau riscă să afecteze grav interesele fundamentale ale Uniunii și obiectivele PESC, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană 5 . Prin urmare, Înaltul Reprezentant prezintă o propunere de decizie a Consiliului și, împreună cu Comisia, o propunere de regulament al Consiliului privind un cadru tematic pentru sancțiunile PESC care vizează corupția, pentru a completa acțiunile noastre de politică internă și externă de combatere a corupției.

Comisia își va intensifica acțiunile, iar propunerile anticorupție prezentate astăzi reprezintă o etapă importantă în lupta împotriva corupției la nivel național și la nivelul UE. Prezenta comunicare arată modul în care aceste elemente constitutive vor însoți un efort mai amplu de a construi o abordare strategică cuprinzătoare și sistematică. Aceasta trebuie să reunească activitățile existente și să dezvolte noi direcții și noi instrumente atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, contribuind totodată la un angajament clar de combatere a corupției la nivel mondial. Succesul va depinde de un efort comun și continuu la nivelul UE, la nivel național, regional și local, care să implice autoritățile publice, societatea civilă și sectorul privat, precum și organizațiile internaționale. Acest lucru va sensibiliza publicul larg cu privire la consecințele corupției, și, în plus, va oferi cetățenilor și întreprinderilor încrederea necesară pentru a o contracara.

2.        CE ESTE CORUPȚIA?

În mod obișnuit, prin corupție se înțelege abuzul de putere în scopul obținerii de câștiguri private 6 . Deși natura și amploarea corupției pot fi diferite de la o țară la alta, nicio țară nu se poate pretinde a fi lipsită de corupție. Fiind o problemă mondială cu implicații transfrontaliere majore, aceasta face obiectul unei convenții specifice a Organizației Națiunilor Unite, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC). Convenția este singurul instrument anticorupție universal cu forță juridică obligatorie și oferă definiții ale diferitelor manifestări ale corupției, incluzând infracțiuni de la mica corupție până la corupția la nivel înalt. UE și statele sale membre sunt părți la convenție. Combaterea corupției a reprezentat o temă majoră și pentru Consiliul Europei 7 , cu instrumente precum Convenția penală și Convenția civilă privind corupția ale Consiliului Europei. În plus, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) elaborează măsuri de prevenire a corupției și a stabilit dispoziții cu forță juridică obligatorie pentru a incrimina mituirea funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale 8 .

Un sistem politic și instituțional bazat pe integritate, transparență și responsabilitate în viața publică este cea mai bună garanție împotriva corupției. De asemenea, serviciile publice sunt mai reziliente la corupție atunci când există o cultură puternică a serviciilor publice și o remunerare echitabilă. Toate autoritățile publice trebuie să se protejeze împotriva riscului de corupție. Deși corupția este în primul rând o infracțiune, iar actele de corupție specifice sunt definite în dreptul național și internațional, deficiențele în materie de integritate, conflictele de interese sau încălcările grave ale normelor etice pot semnala și ele riscuri de corupție. De aceea, abordările anticorupție eficace se bazează adesea pe măsuri de consolidare a transparenței, a eticii și a integrității, precum și pe reglementarea unor domenii precum conflictele de interese, activitățile de lobby și practica „ușilor turnante”. Organismele publice ar trebui să urmărească cele mai înalte standarde de integritate, transparență și independență, ca parte importantă a combaterii corupției în sens mai larg.

Corupția face parte integrantă din aproape fiecare activitate de criminalitate organizată, 60 % din criminalitatea organizată utilizând corupția pentru a se infiltra în sectorul public sau în cel privat 9 . Prin Strategia UE privind uniunea securității 10 și Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 11 a fost recunoscută această legătură și s-a subliniat riscul deosebit de corupție din anumite sectoare, printre care asistența medicală, transporturile, construcțiile, gestionarea deșeurilor, industria aerospațială și apărarea, agricultura, alimentația, munca și protecția socială. Un raport recent arată că corupția este principalul factor care favorizează infiltrarea în porturi și lanțuri logistice, rețelele infracționale încercând să formeze rețele de corupție în mai multe locuri pentru a facilita infracțiuni precum traficul de droguri 12 .   

În unele dintre aceste domenii, și corupția din sectorul privat reprezintă un risc important și s-a aflat în centrul măsurilor, întrucât tranzacțiile corupte între entități din sectorul privat afectează întregul lanț de aprovizionare, denaturează piețele, subminează concurența și cresc costurile pentru întreprinderi. Aceasta face parte dintr-un set substanțial de programe de reglementare, de conformitate juridică și de obligații de diligență, precum și de instrumente neobligatorii, care vizează promovarea unei culturi generale a eticii și integrității în mediul de afaceri, care să contribuie la cadrul anticorupție mai larg atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial 13 .

3.    CADRUL ANTICORUPȚIE AL UE

Acțiunile prin care UE contribuie la prevenirea, depistarea și combaterea corupției la toate nivelurile se pot întemeia pe o bază solidă de măsuri care există deja. Acestea ar trebui, de asemenea, să servească drept bază pentru un proces de elaborare a unei abordări strategice mai cuprinzătoare, care să includă noi direcții de lucru și noi abordări pentru a răspunde amplorii provocării și pentru a ține pasul cu evoluția riscurilor de corupție. După cum se recunoaște în rapoartele privind statul de drept, un cadru strategic anticorupție oferă o oportunitate importantă de a transpune angajamentul și viziunea politică în acțiuni concrete. Strategiile anticorupție pot asigura faptul că lacunele legislative sau instituționale individuale nu sunt abordate în mod izolat și că dispozițiile anticorupție sunt integrate în toate sectoarele de politică relevante. Acest lucru necesită o strategie a UE de combatere a corupției. Pentru a fi eficace, aceasta trebuie elaborată pe o bază solidă de consens și consultare amplă, în special cu Parlamentul European și cu statele membre. De asemenea, trebuie să fie însoțită de obiective specifice și măsurabile, de un buget și de efective de personal stabilite în mod clar și de responsabilități bine definite.

Pregătirea unor astfel de reforme poate beneficia în mare măsură de pe urma expertizei și a schimbului de experiență la nivelul UE. Un prim pas în acest proces va fi crearea unei rețele a UE de combatere a corupției. Începând din 2015, un program al UE de schimb de experiență în materie de combatere a corupției a oferit practicienilor anticorupție din statele membre un forum de unde se pot inspira și pot învăța din reformele legislative, instituționale și de politică din alte state membre. Această activitate va fi extinsă și aprofundată prin intermediul unei rețele care să acționeze ca un catalizator pentru eforturile de prevenire a corupției în întreaga UE. Aceasta va avea sarcina de a elabora bune practici și orientări practice în diferite domenii de interes comun. De asemenea, ea va sprijini o colectare mai sistematică de date și dovezi care pot servi drept bază solidă pentru acțiunile anticorupție și pentru monitorizarea succesului acestor acțiuni. Rețeaua se va baza pe experiența colaborării nu numai cu autoritățile de aplicare a legii și cu autoritățile publice, ci va reuni toate părțile interesate relevante, inclusiv practicieni, experți și cercetători, precum și reprezentanți ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

3.1    Abordarea corupției ca infracțiune

Deși UE dispune de legislație penală pentru combaterea corupției, aceasta este fragmentată, depășită și limitată ca sferă de aplicare. Principala legislație penală anticorupție a UE constă în Convenția din 1997 privind lupta împotriva corupției care implică funcționari 14 și Decizia-cadru a Consiliului din 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat 15 , ambele fiind anterioare Tratatului de la Lisabona. Acestea au fost completate de instrumente mai recente, cum ar fi Directiva privind protecția intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal 16 („Directiva PIF”) și propunerea de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor 17 .

Propunerea de directivă adoptată în paralel cu prezenta comunicare stabilește norme privind definițiile și sancțiunile infracțiunilor de corupție 18 . Aceasta extinde lista infracțiunilor de corupție pentru a include deturnarea de fonduri, traficul de influență, abuzul în serviciu, precum și obstrucționarea justiției și îmbogățirea fără justă cauză legată de infracțiunile de corupție, pe lângă infracțiunile clasice de dare sau luare de mită. Aceasta stabilește, de asemenea, niveluri consecvente ale sancțiunilor, precum și circumstanțele agravante și atenuante. Circumstanțele agravante ar putea fi aplicabile, de exemplu, atunci când autorul infracțiunii deține o funcție publică de nivel înalt sau este responsabil de aplicarea legii. Printre circumstanțele atenuante s-ar putea număra situațiile în care autorul infracțiunii identifică alți infractori sau ajută la aducerea lor în fața justiției. Pentru prima dată la nivelul UE, propunerea vizează corupția din sectorul public și din cel privat printr-un singur act juridic. Aceasta stabilește totodată cerințe clare de monitorizare și raportare pentru a contribui la asigurarea respectării legislației. Acțiunile de combatere a corupției încep cu prevenirea și crearea unei culturi a integrității, în care corupția nu este tolerată. Directiva propusă impune statelor membre să întreprindă acțiuni, cum ar fi campanii de informare și de sensibilizare, precum și programe de cercetare și educație, și să încurajeze societatea civilă și organizațiile comunitare să participe la eforturile de combatere a corupției. De asemenea, aceasta le impune să se asigure că există instrumente de prevenire esențiale, cum ar fi accesul liber la informațiile de interes public, norme eficace privind declararea și gestionarea conflictelor de interese în sectorul public, norme eficace privind declararea și verificarea averilor funcționarilor publici și norme eficace de reglementare a interacțiunii dintre sectorul privat și cel public. Directiva propusă oferă un set coerent de norme pentru combaterea mai eficientă a corupției în UE și pentru îmbunătățirea coordonării acțiunilor la nivel național și la nivelul UE. Totodată, propunerea va consolida asigurarea respectării legislației. Rapoartele privind statul de drept au arătat că sistemele eficiente de justiție penală, dotate cu instrumentele adecvate pentru combaterea corupției, sunt esențiale pentru menținerea unor standarde înalte. Directiva va facilita combaterea eficace a corupției în întreaga UE, prevăzând norme minime pentru a lupta împotriva rețelei complexe de activități interconectate care alimentează corupția din societățile de astăzi. Aceasta va aborda factorii-cheie ai unei activități eficace de combatere a corupției, inclusiv capacitatea, specializarea și accesul la instrumentele de investigare relevante, precum și obstacolele din calea investigării și urmăririi penale eficace, cum ar fi procedurile greoaie și opace de ridicare a imunităților sau termenele de prescripție excesiv de scurte pentru infracțiunile de corupție.

3.2    Integrarea combaterii corupției în elaborarea politicilor UE

Lupta împotriva corupției ocupă un loc central în politicile interne și externe ale UE. În activitatea sa, Comisia a încercat întotdeauna să ofere garanții anticorupție, eliminând eventualele lacune, asigurându-se că prin transparență și claritate se reduc posibilitățile corupției de a prospera și că instituțiile și organismele responsabile cu punerea în aplicare a politicilor UE la toate nivelurile respectă standarde înalte de independență și integritate. Coordonarea actorilor-cheie din UE contribuie, de asemenea, atât la reducerea la minimum a riscului de corupție care prejudiciază politicile UE, cât și la sprijinirea acțiunilor la nivel național și mondial. Măsurile de asigurare a respectării legislației care duc la expunerea și sancționarea corupției reprezintă un factor de descurajare eficace. Prin urmare, politicile și programele UE includ o gamă largă de măsuri nu numai pentru descurajarea și depistarea corupției, ci și pentru consolidarea eficacității acțiunilor de investigare și sancționare a corupției atunci când aceasta are loc. Directiva propusă va consolida și mai mult acest cadru.

Construirea unei culturi a integrității și a transparenței

Un sistem politic și instituțional bazat pe integritate, transparență și responsabilitate în viața publică este cea mai bună garanție împotriva corupției. De aceea, abordările anticorupție eficace se bazează adesea pe măsuri de consolidare a transparenței, a eticii și a integrității, precum și pe reglementarea unor domenii precum conflictele de interese, activitățile de lobby și practica „ușilor turnante”.

Experiența, inclusiv ca urmare a rapoartelor privind statul de drept, arată că, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, un răspuns ferm la corupție se bazează pe sisteme de prevenire și abordare a conflictelor de interese, pe crearea unor registre de transparență și de lobby și pe instituirea unor mecanisme viabile pentru declararea și verificarea averilor și intereselor funcționarilor publici.

Transparența este esențială nu doar pentru responsabilitatea politică, ci și pentru consolidarea integrității. Un sistem bazat pe transparența procesului decizional și a punerii în aplicare este crucial pentru eliminarea oportunităților de corupție. De asemenea, tranzacțiile digitale și publicarea datelor financiare și de altă natură de către organismele publice îngreunează schimburile corupte. Cadrele etice solide și clare, care impun o bună funcționare a structurilor și a instituțiilor, sunt instrumente puternice. Există și o dimensiune internațională importantă: în cadrul viitoarei inițiative privind apărarea democrației 19 , Comisia va prezenta o legislație privind transparența reprezentării intereselor străine, pentru a limita riscul de ingerințe disimulate în procesele democratice la nivelul UE și al statelor membre.

În ultimele decenii, au fost elaborate standarde importante de integritate și anticorupție în aceste domenii. Funcționarea instituțiilor-cheie și elaborarea unor cadre solide de combatere a corupției și de integritate au beneficiat în mare măsură de activitatea unor organizații precum Grupul de state împotriva corupției (GRECO), Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, OCDE și Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC). Pentru a avea succes, politicile de integritate și reformele în materie de politici, bazate pe aceste standarde, trebuie să fie totuși adaptate contextului. Recomandările din raportul privind statul de drept urmăresc să sprijine statele membre în punerea în aplicare a unor astfel de reforme și să consolideze normele de integritate, să prevină conflictele de interese, să sporească transparența activităților de lobby, să reglementeze și să asigure respectarea normelor privind practica „ușilor turnante” între funcția publică și cea privată și să instituie sisteme eficace de declarare a averilor și a intereselor.

Politici preventive pentru abordarea riscurilor de corupție

Ca orice infracțiune, corupția se hrănește din oportunități. Elaborarea politicilor UE urmărește să reducă potențialul de corupție, identificând riscurile și creând instrumentele necesare pentru a le aborda. Una dintre primele sarcini ale noii rețele a UE de combatere a corupției va fi cartografierea domeniilor comune cu risc ridicat până în 2024. Comisia va conduce această activitate în strânsă consultare cu statele membre. Aceasta va constitui o componentă importantă în dezvoltarea viitoarelor inițiative ale UE privind combaterea corupției.

Acest demers se va baza pe acțiunile deja întreprinse în domenii cu risc evident. O atenție deosebită a fost acordată achizițiilor publice – care reprezintă 14 % din PIB-ul statelor membre ale UE. O reformă majoră din 2014 20  a consolidat garanțiile privind conflictele de interese, prevăzând excluderea obligatorie a ofertanților cu antecedente de corupție. Achizițiile publice în întregime electronice sunt obligatorii în UE din 2018, iar eforturile continuă pentru construirea unei culturi a transparenței, în care toate contractele de achiziții publice să fie publicate și statele membre să aibă obligația de a raporta cazurile de corupție legate de achizițiile publice din UE. Concurența deschisă într-un mediu transparent, sub conducerea unor profesioniști instruiți, este esențială pentru eliminarea oportunităților de corupție.

Corupția prosperă acolo unde nu poate fi identificată sau dovedită. Practicile de corupție sunt adesea asociate cu frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. Existența unor norme privind transparența în legislația fiscală contribuie la depistarea acestor practici. Actualizările normelor privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării directe 21 și al taxei pe valoarea adăugată 22 sunt menite să intensifice schimbul de informații între statele membre, ceea ce contribuie la identificarea corupției înainte de lansarea anchetelor penale oficiale.

O problemă deosebită în identificarea corupției o reprezintă utilizarea societăților fictive și a altor vehicule corporative opace și complexe 23 pentru a ascunde tranzacțiile și identitatea beneficiarilor reali. Directiva UE privind combaterea spălării banilor a fost revizuită și consolidată 24 periodic pentru a introduce registre obligatorii privind beneficiarii reali ai entităților corporative și ai altor entități juridice 25 . Aceste registre contribuie la descoperirea conflictelor de interese, la expunerea corupției la nivel înalt și la sprijinirea investigațiilor privind fluxurile ilicite de bani. Directiva are, de asemenea, o valoare preventivă importantă, deoarece impune entităților obligate din sectorul privat să realizeze un proces de diligență mai strict cu privire la clientelă în cazurile în care sunt identificate riscuri mai mari, de exemplu în cazul persoanelor expuse politic 26 . Propunerea din iulie 2021 a unui pachet de măsuri privind combaterea spălării banilor consolidează și mai mult cadrul UE de apărare a integrității sistemului său financiar și a pieței interne 27 .

Inițiativele de combatere a riscurilor specifice ale criminalității organizate contribuie, de asemenea, la limitarea oportunităților de corupție. Un exemplu în acest sens este traficul de bunuri culturale, cu privire la care Planul de acțiune al UE din decembrie 2022 împotriva traficului de bunuri culturale 28 oferă un cadru cuprinzător pentru ca UE și statele membre să promoveze prevenirea, depistarea și răspunsul justiției penale la traficul de bunuri culturale.

Prevenirea corupției din faza de proiectare necesită independență și imparțialitate în cadrul organismelor naționale instituite în temeiul legislației UE, indiferent dacă este vorba de autorități naționale de concurență, de organisme de control jurisdicțional al achizițiilor publice sau de autorități de reglementare. Astfel, nivelul UE și cel național sunt reunite într-o cultură unică a prevenirii și integrității. De exemplu, legislația în domeniul concurenței stabilește garanții minime de independență pentru autoritățile naționale care asigură respectarea normelor UE în materie de concurență 29 . Printre acestea se numără normele privind conflictele de interese și protecția împotriva concedierii. Legislația privind piața internă care stabilește norme pentru autoritățile naționale de reglementare și siguranță în domenii precum comunicațiile electronice, mass-media, energia electrică, gazele naturale, produsele alimentare și furajele, spațiul feroviar unic european și siguranța feroviară impune statelor membre să garanteze independența funcțională a organismelor în cauză și exercitarea competențelor lor în mod imparțial și transparent.

Identificarea și cartografierea domeniilor de risc sunt esențiale pentru o acțiune anticorupție eficace. Activitățile de corupție evoluează în permanență și se adaptează la noile oportunități, iar modelele diferă de la un stat membru la altul. Niciun sector sau domeniu de activitate nu este protejat de riscurile de corupție, dar domeniile comune cu risc ridicat merită o atenție deosebită – de obicei cele care implică gestionarea unor fonduri publice semnificative sau accesul la autorizații sau la un serviciu critic. Prin urmare, sectoare precum asistența medicală, construcțiile sau urbanismul sunt vulnerabile, iar creșterea bruscă a investițiilor publice poate crea noi riscuri legate de corupție. Zonele cu risc ridicat de criminalitate, cum sunt porturile, care reprezintă puncte de presiune pentru grupurile infracționale organizate care fac trafic de droguri, necesită, de asemenea, o monitorizare permanentă.

Exemple ale modului în care pot fi abordate noile domenii de acțiune sunt sistemele de acordare a dreptului de ședere și a cetățeniei pentru investitori („vize de aur” și „pașapoarte de aur”), cu privire la care Comisia a avertizat că pot fi utilizate pentru a ascunde infracțiuni financiare, inclusiv acte de mită și corupție 30 . Comisia consideră că sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori, în temeiul cărora se acordă în mod sistematic cetățenia unui stat membru și, prin urmare, cetățenia Uniunii în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite și fără o legătură reală cu statul membru care a acordat cetățenia, încalcă legislația UE și a luat măsuri împotriva statelor membre care mențin astfel de sisteme 31 . Sportul este un alt exemplu de domeniu identificat relativ recent ca prezentând un risc ridicat, în care grupurile infracționale organizate încearcă să obțină profit prin aranjarea meciurilor prin corupție și extorcare de fonduri 32 .

Depistarea corupției

Deși mecanismele de control intern și extern și autoritățile din sectorul public – precum și organismele de aplicare a legii care sunt active și dispun de resurse suficiente – sunt cele mai în măsură să depisteze semnele unor activități corupte, societatea în ansamblu are un rol esențial în expunerea corupției.

Numeroase cazuri de anvergură recente au fost dezvăluite datorită oamenilor care au luat poziție atunci când s-au confruntat cu fapte ilegale în contextul activității lor. Rolul esențial al avertizorilor de integritate în apărarea interesului public este recunoscut în cadrul Directivei din 2019 privind protecția avertizorilor de integritate 33 . Această directivă contribuie la combaterea corupției în numeroase domenii-cheie de politică ale UE, cum ar fi achizițiile publice, serviciile financiare, protecția intereselor financiare ale UE, protecția mediului, siguranța transporturilor, sănătatea publică și securitatea nucleară. Directiva stabilește standarde eficace de protecție împotriva represaliilor pentru avertizorii de integritate care dezvăluie activități ilegale. Aceasta impune statelor membre să instituie canale de raportare interne și externe clare, care să poată garanta confidențialitatea avertizorilor de integritate atât în sectorul public, cât și în cel privat, și definește feedbackul și acțiunile subsecvente. Punerea în aplicare eficace a Directivei privind protecția avertizorilor de integritate reprezintă o etapă esențială în construirea unei aplicări stricte a normelor anticorupție. Directiva propusă ar face un pas înainte în acest sens prin extinderea protecției la persoanele care raportează infracțiuni de corupție. Acest lucru va încuraja cetățenii să raporteze infracțiunile de corupție fără a se teme de represalii și va îmbunătăți eficacitatea investigațiilor anticorupție.

Jurnaliștii joacă un rol deosebit de important în expunerea corupției. Cu toate acestea, mulți jurnaliști și organizații mass-media se confruntă cu hărțuire și alte amenințări atunci când relatează despre chestiuni de interes public și când dezvăluie acte de corupție. Comisia a propus recent măsuri pentru a îmbunătăți siguranța 34 acestora și pentru a-i proteja mai bine de litigiile abuzive 35 . Propunerea din 2022 de lege europeană privind libertatea mass-mediei 36 stabilește dispoziții importante pentru consolidarea independenței mass-mediei. Garanțiile împotriva ingerințelor politice în deciziile editoriale concretizate prin cerințe de independență, finanțare stabilă adecvată a serviciilor publice de mass-media și norme privind transparența proprietății asupra mass-mediei și alocarea publicității de stat vor permite mass-mediei să își exercite mai bine rolul important în societate, inclusiv în menținerea supravegherii și expunerea corupției. Propunerea stabilește, de asemenea, măsuri de protejare a independenței editorilor și de declarare a conflictelor de interese.

Sectorul privat este, de asemenea, un partener important în combaterea corupției. În sectorul financiar, entitățile private au obligații de diligență care contribuie la protejarea sistemului financiar al UE. Acestea au nevoie de sprijin în eforturile lor de identificare și raportare a cazurilor de spălare de bani proveniți din corupție, iar cadrul UE de combatere a spălării banilor urmărește să îmbunătățească înțelegerea riscurilor de către entitățile din sectorul privat și să consolideze capacitățile lor de depistare și raportare. Acest demers este susținut de informații din partea unităților de informații financiare și a autorităților de aplicare a legii cu privire la tipologiile, tendințele și indicatorii de risc în materie de corupție. Pentru a promova o cultură a integrității, Directiva din 2022 privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea 37 stabilește obligații pentru entitățile din sectorul privat care intră în domeniul său de aplicare de a include în rapoartele lor de gestiune informații legate de etica în afaceri și de cultura corporativă, inclusiv de combaterea corupției.

Combaterea corupției

Investigarea, urmărirea penală și sancționarea corupției sunt în mare parte responsabilitatea autorităților de aplicare a legii din statele membre. Monitorizarea în temeiul rapoartelor privind statul de drept evidențiază provocări în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție, iar propunerea de directivă privind combaterea corupției prin măsuri de drept penal abordează deficiențe specifice. Lupta împotriva corupției necesită sisteme de justiție independente și eficiente, dotate cu mijloace financiare suficiente, resurse umane adecvate și posibilitatea de a utiliza pe deplin instrumentele digitale, de a aplica în mod eficace și de a asigura respectarea legislației anticorupție, pe baza unor anchete și urmăriri penale imparțiale. Sancțiunile eficace, proporționale și disuasive pentru corupție, precum și recuperarea și confiscarea corespunzătoare a produselor acestor infracțiuni sprijină credibilitatea justiției și a aplicării legii și acționează ca factori de descurajare.

Intensificarea cooperării dintre nivelul UE și cel național poate oferi un răspuns mai ferm la corupție. Normele armonizate privind infracțiunile și sancțiunile, normele privind cooperarea judiciară în materie penală bazate pe principiul recunoașterii reciproce și activitatea agențiilor și organismelor specializate precum Eurojust, Europol, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO) contribuie la depistarea, investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție.

Comisia a luat măsuri importante pentru a pune la dispoziția statelor membre instrumente mai bune pentru privarea infractorilor de averea dobândită ilegal, inclusiv de bunurile obținute din infracțiuni de corupție 38 . Recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare 39  face ca indisponibilizarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în întreaga UE să fie mai rapide și mai simple. Mai recent, în mai 2022, Comisia a propus o directivă privind recuperarea și confiscarea activelor 40 pentru a se asigura că profiturile provenite din activități infracționale, inclusiv din acte de corupție, pot fi urmărite, identificate, indisponibilizate, gestionate și confiscate în mod eficace 41 .

Alte acte legislative ale UE care sprijină asigurarea respectării legislației împotriva corupției includ pachetul recent adoptat privind probele electronice, care reflectă utilizarea sporită a canalelor de comunicare electronică de către infractori și structurile de criminalitate organizată. Acest lucru va permite autorităților naționale să solicite probe electronice în cauzele penale direct de la prestatorii de servicii din alte state membre. Corupția se numără printre infracțiunile pentru care va fi posibilă utilizarea ordinelor europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice. Mandatul european de arestare 42 permite deja o procedură de predare transfrontalieră rapidă între autoritățile judiciare ale statelor membre în vederea urmăririi penale sau a executării unei pedepse privative de libertate, inclusiv în cazurile de corupție. Activitatea autorităților de aplicare a legii, în special a birourilor de recuperare a activelor și a autorităților anticorupție, este facilitată și de posibilitatea de a accesa și de a utiliza informații financiare și privind conturile bancare 43 .

Activitatea UE de combatere a fraudei sprijină eforturile anticorupție

UE și statele sale membre au responsabilitatea comună de a proteja interesele financiare ale Uniunii 44 . De foarte multe ori, acțiunile de combatere a fraudei – când oamenii încearcă să obțină câștiguri ilicite din bugetul UE – contribuie, de asemenea, la combaterea corupției, în cazul în care puterea publică este utilizată în mod abuziv în același scop.

Regulamentul financiar al UE 45 include dispoziții generale privind prevenirea și detectarea fraudelor, stabilind norme privind achizițiile publice și acordarea de finanțare, pentru a reduce la minimum riscurile de corupție care afectează fondurile UE. Printre acestea se numără și normele privind evitarea conflictelor de interese 46 . Actuala strategie antifraudă a Comisiei 47 oferă un cadru pentru aplicarea coordonată a normelor care protejează bugetul UE împotriva fraudei, a corupției și a altor nereguli intenționate. În ceea ce privește execuția bugetului UE, există diferite instrumente pentru a asigura efectuarea unor controale stricte, adaptate în funcție de modul în care sunt puse în aplicare programele financiare, prin gestiune directă de către Comisie, prin gestiune indirectă sau prin gestiune partajată cu statele membre. Instrumente precum sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES) contribuie la depistarea operatorilor economici care comit fraude sau nu prezintă încredere și la excluderea acestora de la obținerea de fonduri din partea UE. O propunere recentă de revizuire a Regulamentului financiar 48 ar îmbunătăți, de asemenea, calitatea datelor privind beneficiarii fondurilor UE (inclusiv beneficiarii reali ai acestora), inclusiv prin utilizarea obligatorie a unui sistem informatic unic integrat pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor furnizat de Comisie. Propunerea ar extinde, de asemenea, EDES la noi domenii de cheltuieli 49 .

Evaluările ex ante riguroase contribuie la asigurarea faptului că entitățile care implementează fonduri UE dispun de sisteme eficace de control intern, în special pentru a preveni frauda și corupția. Garanțiile antifraudă și anticorupție sunt cerințe esențiale ale sistemelor de control pentru fondurile UE la nivel național 50 , iar statele membre au obligația de a preveni, a depista, a corecta și a raporta neregulile, care pot fi legate de corupție. Organismele de audit joacă, de asemenea, un rol important în asigurarea faptului că există sisteme eficace de depistare și prevenire a practicilor de corupție. Curtea de Conturi Europeană și Serviciul de Audit Intern al Comisiei completează auditurile statelor membre și auditurile specifice programelor și sunt aplicate mecanisme de recuperare în cazul tuturor fondurilor UE afectate de corupție.

Pe lângă prevenirea corupției în cadrul fondurilor UE, UE a dezvoltat și o arhitectură instituțională puternică pentru a contribui la identificarea și urmărirea penală a tuturor cazurilor de corupție legate de bugetul UE. Aceasta cuprinde OLAF, EPPO, rolul de coordonare al Eurojust și capacitatea analitică a Europol, toate în strânsă cooperare cu autoritățile naționale. EPPO este operațional din iunie 2021 51 și este responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE și a complicilor acestora, inclusiv pentru acte de corupție care pot prejudicia bugetul UE. În baza acestui mandat, EPPO efectuează investigații și exercită funcțiile de procuror în cadrul instanțelor competente din statele membre participante.

Buna funcționare a organelor de investigație și a parchetelor în combaterea corupției este esențială pentru asigurarea respectării statului de drept. Regimul general de condiționalitate 52 protejează bugetul UE de încălcări ale principiilor statului de drept care afectează sau riscă să afecteze grav bugetul. Printre acestea se numără eșecurile sistemice ale statelor membre în ceea ce privește combaterea corupției. În temeiul acestui Regulament privind condiționalitatea, Consiliul poate, pe baza unei propuneri a Comisiei, să suspende angajamentele sau plățile sau să adopte alte măsuri în cazul în care încălcări ale principiilor statului de drept din statul membru respectiv 53 afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protecția intereselor financiare ale UE într-un mod suficient de direct.

4.    SPRIJINIREA LUPTEI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI ÎN STATELE MEMBRE

Corupția îmbracă multe forme, iar modelele de corupție sunt diferite de la un stat membru la altul, la nivel național și local, precum și în diferite sectoare. Deși anumite norme, standarde și bune practici comune sunt necesare pentru combaterea corupției, răspunsurile politice eficace trebuie să fie adaptate la provocările, riscurile și nevoile specifice. Prin urmare, UE întreprinde inițiative adaptate pentru a sprijini fiecare stat membru în lupta sa împotriva corupției la nivel național.

Sprijin din partea UE pentru reformele naționale anticorupție

UE își aduce contribuția la dezvoltarea și schimbul de bune practici prin intermediul ciclului anual al rapoartelor privind statul de drept. Începând din 2020, Comisia monitorizează evoluțiile în materie de combatere a corupției la nivel național, acesta fiind unul dintre aspectele centrale ale statului de drept. Începând din 2022, rapoartele includ și recomandări pentru fiecare țară, menite să sprijine statele membre în eforturile lor de a continua reformele în curs sau planificate, încurajând evoluțiile pozitive și contribuind la identificarea domeniilor în care ar putea fi necesare îmbunătățiri sau acțiuni ca urmare a schimbărilor sau reformelor recente.

Evaluările de țară cuprinse în rapoartele anuale privind statul de drept arată modul în care fiecare stat membru acționează pentru a preveni corupția, adaptând legile pentru a ține pasul cu noile tendințe și valorificând învățămintele desprinse, modul în care statele membre construiesc o cultură de combatere a corupției și eforturile de îmbunătățire a asigurării respectării legislației. Prin intermediul recomandărilor și al acțiunilor întreprinse ca urmare a fiecărui raport, Comisia colaborează la nivel tehnic și politic cu statele membre pentru a le oferi expertiză, pentru a le ajuta să depășească provocările identificate și să continue reformele necesare. Acest proces oferă, de asemenea, perspective comune valoroase, evidențiind teme specifice care pot fi dezvoltate în cadrul noii rețele.

Lupta împotriva corupției, împreună cu independența și eficiența sistemului de justiție, precum și calitatea și caracterul incluziv al procesului legislativ fac parte și din semestrul european. Având în vedere importanța lor economică și impactul direct pe care îl au asupra mediului de afaceri, a investițiilor, a creșterii economice și a locurilor de muncă, evaluările din rapoartele semestrului european menționează provocările cu care se confruntă unele state membre din cauza corupției. Exemple concrete în acest sens au fost: o protecție mai eficace a avertizorilor de integritate, consolidarea cadrului anticorupție prin înființarea de noi organisme de control independente, proceduri de control mai stricte, controale sistematice ale declarațiilor de avere, crearea unor căi independente de urmărire a cazurilor de corupție și norme mai stricte privind conflictele de interese și asigurarea respectării acestora.

Recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului au orientat reforme și investiții concrete în mai multe state membre către îmbunătățirea capacității de combatere a corupției. Acestea se reflectă în jaloane concrete din planurile naționale de redresare și reziliență. Angajamentele specifice în materie de reformă asumate în cadrul acestor planuri de către mai multe state membre vor asigura prevenirea, depistarea și corectarea conflictelor de interese, a corupției și a fraudei legate de utilizarea fondurilor publice.

De asemenea, Comisia utilizează programe sectoriale pentru a sprijini eforturile de combatere a corupției în statele membre. Instrumentul de sprijin tehnic oferă expertiză tehnică personalizată pentru a ajuta statele membre să își consolideze capacitatea administrativă și să conceapă și să pună în aplicare reforme, dintre care multe s-au axat pe sporirea mijloacelor lor de apărare împotriva corupției. Câteva exemple de reforme sprijinite de instrumentul de sprijin tehnic sunt: încorporarea transparenței și a responsabilității în structurile naționale, sprijinul tehnic pentru elaborarea și punerea în aplicare a orientărilor etice și a strategiilor anticorupție și antifraudă, precum și sprijinul pentru transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE privind combaterea corupției.

În cadrul Fondului pentru securitate internă, UE finanțează și o serie de acțiuni anticorupție. Acestea vizează în principal consolidarea coordonării și a cooperării între autoritățile de aplicare a legii și între alte autorități naționale, inclusiv cu organisme cheie precum Europol și organizațiile internaționale relevante. Exemple în acest sens sunt consolidarea capacităților autorităților naționale anticorupție și sprijinirea proiectelor desfășurate de organizațiile societății civile. Programul UE de luptă antifraudă oferă sprijin statelor membre pentru a combate frauda, corupția și orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Mai precis, programul ajută autoritățile naționale să își consolideze capacitatea de investigare și include o secțiune de formare.

Sprijinirea autorităților judiciare și de aplicare a legii

Cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii poate aduce o contribuție majoră la investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție. Eurojust promovează cooperarea judiciară între statele membre în lupta împotriva corupției. În 2021, a sprijinit statele membre în 326 de cazuri de corupție, a înființat 11 echipe comune de anchetă și a organizat 13 reuniuni de coordonare specifice fiecărui caz. Politicile anticorupție sunt evidențiate în Strategia europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024 54 pentru formarea profesioniștilor din domeniul justiției cu privire la dreptul UE. Rețeaua Europeană de Formare Judiciară a organizat mai multe seminare anticorupție în 2023. În primele 7 luni de activitate din 2021, EPPO a investigat 40 de cazuri de corupție care au adus atingere bugetului UE. În 2022, numărul a crescut la 87.

Având în vedere legăturile dintre corupție și criminalitatea organizată, Europol sprijină în mod activ statele membre în lupta împotriva corupției, efectuând analize strategice și oferind sprijin investigațiilor penale și operațiunilor de informații în materie penală. Europol dispune de un Centru european de combatere a criminalității economice și financiare care oferă sprijin operațional și analitic partenerilor Europol și statelor membre atunci când investighează infracțiuni financiare și economice, inclusiv acte de corupție, și când indisponibilizează și sechestrează active provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Exemplu: Centrul european de combatere a criminalității economice și financiare din cadrul Europol a sprijinit Garda Civilă spaniolă (Guardia Civil) și Poliția Națională (Policía Nacional) pentru identificarea corupției în rândul polițiștilor și al funcționarilor vamali care facilitează traficul de droguri în UE. Această schemă de corupție urmărea să faciliteze transportul de cocaină și hașiș în valoare de sute de milioane de euro în Europa de Vest. Centrul a sprijinit investigația cu informații operative și sprijin analitic, precum și cu sprijin operațional direct.

5.    INSTITUȚIILE UE ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI

Credibilitatea acțiunii UE de combatere a corupției în politicile UE și de sprijinire a eforturilor statelor membre se bazează pe eficacitatea și reputația propriilor sale instituții, organisme, oficii și agenții. Începând cu anii 1990, UE a elaborat un set de norme și de procese menite să reducă la minimum riscul de corupție în rândul personalului propriu și la nivel politic. UE a încercat să instituie un set de norme privind etica, integritatea și transparența care să contribuie la prevenirea corupției, precum și noi organisme care să urmărească orice astfel de cazuri. Cu toate acestea, evenimentele recente au reamintit că instituțiile UE nu sunt imune la corupție și că acest cadru trebuie nu numai să fie aplicat cu rigurozitate și consecvență, ci și să fie actualizat în permanență. Instituțiile UE și statele membre ar trebui să respecte aceleași standarde, pe baza aceluiași angajament de prevenire a corupției, de creare a unei culturi a integrității și de aplicare a unor norme exigente.

În cadrul instituțiilor UE există o politică de toleranță zero față de corupție. Fundamentul prevenirii corupției este un cadru solid de etică, integritate și transparență. Statutul funcționarilor UE 55 stabilește obligațiile etice individuale pentru membrii personalului UE. Acesta conține norme specifice pentru domenii precum conflictele de interese, favorurile și cadourile, distincțiile și decorațiile, activitățile externe și funcțiile publice, activitățile soților/soțiilor, obligațiile după încetarea raporturilor de muncă, confidențialitatea, raportarea unor eventuale activități ilegale, avertizarea în interes public și sancțiunile disciplinare. Fiecare instituție, organ, oficiu și agenție a UE are responsabilitatea de a aplica cadrul juridic personalului său și de a asigura conformitatea. Acest demers include actualizări periodice ale normelor interne, acțiuni de sensibilizare, de consiliere a personalului și de sancționare a încălcării normelor. În temeiul Statutului funcționarilor, personalul se poate confrunta cu sancțiuni disciplinare în cazul încălcării normelor, iar instituțiile, organismele, oficiile și agențiile pot decide să înființeze servicii interne dedicate și specializate pentru investigații și chestiuni disciplinare 56 . Obligațiile prevăzute în Statutul funcționarilor se aplică în plus față de cele prevăzute în Regulamentul financiar al UE 57 .

Pentru a permite controlul public și pentru a oferi cetățenilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a urmări activitățile de lobby la nivelul UE, în 2021, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au adoptat un nou cadru comun pentru cooperarea lor cu privire la registrul de transparență 58 în vederea promovării în continuare a reprezentării etice și transparente a intereselor la nivelul UE 59 . Acesta stabilește un cod de conduită cu norme și principii etice care trebuie respectate de reprezentanții de interese înregistrați și este completat de măsuri interne de transparență în cadrul instituțiilor în ceea ce privește reuniunile și alte interacțiuni cu lobbyiștii.

În ceea ce privește membrii instituțiilor UE, și anume deputații în Parlamentul European, președintele Consiliului European, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a UE, Banca Centrală Europeană și Curtea de Conturi, tratatele stabilesc diferitele cadre pentru obligațiile etice individuale și sancțiunile în caz de încălcare ale membrilor fiecărei instituții 60 . Acestea sunt, de obicei, completate de norme mai detaliate, în special norme de procedură sau coduri de conduită 61 , care variază de la o instituție la alta. Aceste cadre etice necesită actualizări periodice pentru a spori și mai mult transparența, integritatea și responsabilitatea în instituțiile UE. Prin urmare, Comisia va propune înființarea unui organism de etică interinstituțional care să stabilească standarde comune solide, precum și măsuri de consolidare a transparenței.

O sarcină principală a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) este de a efectua investigații administrative privind fraudele, corupția sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale UE. Instituțiile UE au convenit în 1999 să extindă mandatul OLAF pentru a acoperi toate cazurile de abateri grave comise de personalul UE sau de membrii instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, indiferent de eventualul impact asupra intereselor financiare ale UE. Acestea includ, de exemplu, chestiuni grave legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale sau încălcări ale codului de conduită. La acest acord pot adera și alte instituții și organisme, dar există unele obstacole din punctul de vedere al aplicării practice în ceea ce privește accesul OLAF la informații sau la sediile unor instituții. În cadrul competențelor sale generale de a trata cazurile de administrare defectuoasă de către instituțiile UE, Ombudsmanul European are, de asemenea, un rol important de supraveghere.

Instanțele naționale au competența de a soluționa cazurile legate de infracțiuni, inclusiv de corupție și de fraudă, săvârșite de personalul sau de membrii instituțiilor. Astfel de cazuri pot fi aduse în fața instanței fie de procurorii naționali, fie, atunci când sunt afectate interesele financiare ale UE, de EPPO. În cazul în care membrii sau personalul beneficiază de imunitate pentru actele îndeplinite în calitate oficială, instituția UE în cauză trebuie să ridice această imunitate atunci când această ridicare nu contravine intereselor Uniunii, iar decizia sa este supusă controlului Curții de Justiție a UE.

6.    CONSTRUIREA UNEI CULTURI COMUNE PENTRU CONTRACARAREA CORUPȚIEI

O cultură colectivă, la nivelul întregii societăți, bazată pe toleranță zero față de corupție este o expresie puternică a angajamentului european față de statul de drept și a unor standarde înalte de integritate în viața publică. Promovarea acestor valori reprezintă o completare esențială a acțiunilor imediate de prevenire, depistare și urmărire penală. Crearea unei astfel de culturi necesită acțiuni pe mai multe fronturi: de la includerea eticii și a integrității în așteptările persoanelor tinere prin educația oferită acestora, până la facilitarea schimburilor între actorii de la nivel național și european pentru a consolida înțelegerea provocărilor și a-i face mai hotărâți să acționeze. Este esențială coordonarea strânsă și periodică cu toate autoritățile publice relevante, cu organizațiile multilaterale, cu societatea civilă, cu mass-media și cu sectorul privat.

Crearea de parteneriate cu sectorul privat, societatea civilă, mediul de cercetare și cel academic, mass-media, precum și cu cetățenii poate contribui la crearea unei culturi a integrității printr-o abordare la nivelul întregii societăți. Comisia va acorda prioritate campaniilor de sensibilizare și programelor de educație civică, subliniind rolul esențial pe care îl joacă cetățenii în sprijinirea unei culturi a integrității, inclusiv prin explorarea modului în care cei care urmează astfel de programe ar putea acționa ca ambasadori ai integrității în calitate de multiplicatori. De asemenea, Comisia va cartografia oportunitățile de finanțare existente ale UE în domeniul combaterii corupției, pentru a le oferi mai multă vizibilitate și coerență.

Programul Erasmus + include teme anticorupție în activitatea sa privind educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Eforturile de combatere a corupției sunt abordate în cadrul unor priorități de politică diferite, cum ar fi angajamentul civic și cetățenia responsabilă. UE sprijină, de exemplu, programul de masterat comun Erasmus Mundus în domeniul eticii și al integrității sportive la nivel universitar, iar Erasmus+ a sprijinit abordări inovatoare ale educației anticorupție în școlile din Ungaria, Italia și Slovenia. Programele-cadru de cercetare și inovare sprijină, la rândul lor, cercetarea și colectarea de dovezi privind noile forme de corupție în vederea elaborării unor soluții inovatoare în beneficiul autorităților și al practicienilor anticorupție.

Societatea civilă joacă un rol esențial, nu numai în calitate de gardian pentru identificarea riscurilor potențiale sau a cazurilor de corupție, ci și în calitate de catalizator pentru promovarea și menținerea unei culturi anticorupție, prin activități de sensibilizare, educare și promovare. În multe state membre, organizațiile societății civile sunt parteneri importanți în cadrul punerii în aplicare a strategiilor naționale anticorupție. Acest rol poate fi extins. Un exemplu îl constituie „pactele de integritate” care au fost elaborate ca instrument de prevenire a corupției în domeniul achizițiilor publice, pe baza angajamentului autorității contractante și al ofertanților de a respecta cele mai bune practici și de a maximiza transparența. Această activitate este monitorizată de un al treilea actor, de obicei o organizație a societății civile. Pactele de integritate sunt promovate în cadrul programelor financiare ale UE pentru perioada 2021-2027, iar statele membre sunt încurajate să includă treptat pacte de integritate în programele lor.

O mass-media liberă și pluralistă și un mediu în care jurnaliștii pot lucra fără hărțuire sau intimidare sunt esențiale pentru a se asigura că mass-media își poate îndeplini misiunea de gardian. Comisia sprijină acțiunile care promovează un mediu liber, divers și pluralist în mass-media. Printre acestea se numără sprijinul pentru jurnalismul colaborativ și transfrontalier, monitorizarea riscurilor la adresa pluralismului mass-mediei, cartografierea încălcărilor libertății mass-mediei și apărarea jurnaliștilor amenințați. De exemplu, începând din 2021, UE a finanțat un mecanism de reacție rapidă la nivel european pentru cazurile de încălcare a libertății presei și a mass-mediei și a menținut un fond de sprijin de urgență pentru jurnaliștii de investigație și organizațiile mass-media.

7.    COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN POLITICILE EXTERNE ALE UE

Integrarea acțiunilor anticorupție în politicile externe reprezintă o parte importantă a eforturilor de promovare a bunei guvernanțe și a prosperității la nivel mondial. O abordare coerentă între politicile anticorupție interne și externe este importantă pentru credibilitatea UE. UE promovează drepturile omului, guvernanța democratică, statul de drept și lupta împotriva corupției ca priorități în acțiunea sa externă 62 . Înaltul Reprezentant, sprijinit de Comisie, prezintă astăzi o propunere de instituire a unui cadru orizontal de sancțiuni PESC. La un nivel mai general, în acțiunile sale externe, UE sprijină reformele juridice și de politică menite să creeze instituții și organisme de supraveghere anticorupție și să consolideze rolul societății civile, al avertizorilor de integritate, al apărătorilor drepturilor omului și al mass-mediei independente de gardieni împotriva corupției. Standardele de integritate solide din programele proprii ale UE contribuie la promovarea unor standarde ridicate în rândul partenerilor. Lupta împotriva corupției face parte și din dialogurile pe teme politice și de securitate cu țările terțe și cu organizațiile internaționale purtate de Înaltul Reprezentant în numele Uniunii. UE sprijină cooperarea internațională în acest domeniu, colaborând cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a ridica standardele 63 .

Utilizarea sancțiunilor din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) pentru combaterea corupției

Pe lângă punerea în aplicare a instrumentelor juridice internaționale existente în materie de combatere a corupției, la nivelul UE se desfășoară în prezent o dezbatere importantă cu privire la utilizarea sancțiunilor PESC pentru a combate corupția sistematică sau larg răspândită în țările din afara UE atunci când această corupție afectează grav sau riscă să afecteze valorile și interesele fundamentale ale UE sau atunci când sunt necesare acțiuni pentru atingerea altor obiective ale PESC, cum ar fi sprijinirea democrației și a statului de drept. Până în prezent, un regim de sancțiuni PESC a fost conceput doar pentru a permite UE să combată corupția din afara UE în două țări terțe 64 . Un cadru tematic orizontal (care să nu se limiteze la un context geografic specific) pentru abordarea corupției ar adăuga o dimensiune suplimentară și o mai mare flexibilitate setului de sancțiuni ale Uniunii 65 . Prin urmare, Înaltul Reprezentant prezintă o propunere de decizie a Consiliului și, împreună cu Comisia, o propunere de regulament al Consiliului privind un cadru tematic pentru sancțiunile PESC care vizează corupția, pentru a completa acțiunile noastre de politică internă și externă de combatere a corupției.

Propunerea de instituire a unui cadru orizontal de sancțiuni PESC va completa și va consolida capacitatea Uniunii de a combate actele grave de corupție, oferindu-i un instrument pentru adoptarea de măsuri restrictive atunci când aceste acte afectează grav sau riscă să afecteze interesele fundamentale ale Uniunii și obiectivele politicii externe și de securitate comune. Corupția pasivă sau activă a unui funcționar public sau delapidarea sau deturnarea de fonduri de către un funcționar public ar putea constitui astfel de acte grave de corupție, în special într-o țară care figurează pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale sau într-o țară care suferă de deficiențe strategice în regimurile sale naționale de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, care reprezintă amenințări semnificative la adresa sistemului financiar al Uniunii.

Combaterea corupției ca prioritate în politicile de extindere și de vecinătate ale UE

În procesul de extindere, alinierea la legislația existentă a UE, aderarea la statul de drept și la reformele anticorupție determină în mare măsură ritmul progreselor înregistrate de țările candidate în vederea aderării la UE. Acestea sunt, de asemenea, priorități ale Parteneriatului estic, în cadrul căruia sunt sprijinite strategiile anticorupție pentru a promova standarde înalte de integritate și transparență în cadrul organismelor publice și pentru a consolida agențiile anticorupție, capacitatea de investigare, reformele în domeniul justiției și societatea civilă.

Monitorizarea periodică a luptei împotriva corupției și a reformelor conexe în cadrul „pachetului anual privind extinderea” include o evaluare detaliată a situației din fiecare țară candidată și potențial candidată, inclusiv orientări privind viitoarele priorități de reformă. Comisia reexaminează cadrul legislativ și instituțional legat atât de prevenire, cât și de combatere, punând accentul pe bilanțul real al investigațiilor proactive, al punerilor sub acuzare și al hotărârilor judecătorești (în special în ceea ce privește corupția la nivel înalt). În 2022, Comisia a desfășurat, de asemenea, o rundă de misiuni de evaluare inter pares axate pe lupta împotriva corupției, a criminalității organizate și a spălării banilor. Cele mai recente rapoarte analitice privind Ucraina, Moldova și Georgia 66 evaluează capacitatea acestora de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru al UE, iar lupta împotriva corupției reprezintă o prioritate a acestor rapoarte. Un aspect important este „dezoligarhizarea”, cu scopul de a elimina influența excesivă a intereselor personale în viața economică, politică și publică.

Una dintre măsurile pozitive a constat într-o nouă platformă electronică pentru colectarea sistematică de date privind criminalitatea organizată și corupția la nivel înalt, care poate fi utilizată pentru a contribui la evaluarea progreselor înregistrate de fiecare țară parteneră în ceea ce privește respectarea statului de drept. Scopul platformei este de a permite autorităților naționale din țările candidate și potențial candidate să integreze colectarea datelor și să permită agregarea datelor și identificarea tendințelor, prin intermediul unui tablou de bord bazat pe indicatorii-cheie de performanță (ICP) care identifică tendințele și anomaliile 67 .

Exemplu: UE contribuie cu aproape 6 milioane EUR la un proiect implementat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru monitorizarea proceselor privind cazurile grave de corupție și de criminalitate organizată, identificând problemele sistemice și oferind recomandări pentru consolidarea statului de drept în Balcanii de Vest.

Promovarea reformelor anticorupție în cadrul acțiunii externe și al relațiilor comerciale ale UE

Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 pune un accent puternic pe statul de drept și include linii de acțiune anticorupție. Dialogurile politice, cele privind drepturile omului și cele privind politicile sectoriale se numără printre instrumentele utilizate pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni. Acest lucru se reflectă și în finanțarea din cadrul programului „Europa globală”/Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI – Europa globală).

UE promovează guvernanța democratică și statul de drept prin programe tematice, bilaterale și regionale, precum și prin sprijinirea unei mai bune gestionări a finanțelor publice. Sprijinul se axează pe reforma administrației publice și pe buna gestiune a finanțelor publice, pe consolidarea capacităților autorităților de aplicare a legii și ale autorităților judiciare, pe instituirea unui cadru juridic solid în conformitate cu standardele internaționale și pe înființarea și consolidarea unor organisme anticorupție specializate, precum și pe acordarea de sprijin societății civile, mass-mediei, avertizorilor de integritate și apărătorilor drepturilor omului. Un sprijin mai larg pentru statul de drept în instituțiile-cheie și pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și de investiții aduce beneficii și cadrului anticorupție. Dialogurile politice joacă un rol esențial în acest sens, cu sprijinul financiar al UE. Sprijinul bugetar al UE este un instrument important pentru îmbunătățirea transparenței și a responsabilității la nivel național, corupția fiind unul dintre riscurile analizate în contextul acestor operațiuni de finanțare 68 .

Sunt în curs de elaborare măsuri de consolidare a dimensiunii anticorupție în toate domeniile de dezvoltare. Pe lângă programele specifice de mai sus, acest demers include și ghiduri operaționale care să ofere orientări detaliate delegațiilor UE care își desfășoară activitatea în afara domeniilor tradiționale de guvernanță, inclusiv în sectoarele vizate de inițiativa „Global Gateway” a UE. Aceasta se bazează pe o abordare mai amplă a amenințării corupției de către Echipa Europa, în colaborare cu statele membre și cu instituțiile financiare internaționale (IFI) și pe baza standardelor internaționale și a celor mai bune practici. O serie de programe tematice globale sprijină și combaterea corupției și statul de drept. Inițiativa Echipa Europa pentru democrație (TED), care reunește 14 state membre, include sprijin pentru statul de drept, cu accent pe responsabilitate. UE este, de asemenea, parteneră cu societatea civilă pentru a preveni corupția și a promova guvernarea deschisă.

O evaluare recentă a sprijinului UE pentru statul de drept și combaterea corupției în țările partenere 69 a concluzionat că UE a fost mai puțin vizibilă și a avut mai puțin succes în combaterea corupției decât în promovarea statului de drept și a recomandat ca UE să își asume rolul de lider mondial în lupta împotriva corupției. Unul dintre beneficiile unui cadru anticorupție clar și solid al UE, ancorat în UNCAC, va fi acela de a servi drept criteriu de referință în parteneriatele sale cu alte țări din afara UE.

Politica comercială a UE sprijină, de asemenea, lupta împotriva corupției. Începând din 2015, în acordurile comerciale ale UE cu țări din afara UE sunt incluse dispoziții anticorupție. Instrumentele comerciale autonome, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe al UE (SGP), includ și dispoziții care vizează combaterea corupției. În cadrul SGP se poate acorda acces suplimentar pe piață (SGP+) țărilor în curs de dezvoltare care ratifică și pun efectiv în aplicare principalele acorduri internaționale, inclusiv UNCAC. Procesul de monitorizare al UE în temeiul normelor SGP implică schimburi de informații, dialog și vizite în țară, precum și publicarea unor rapoarte periodice privind progresele înregistrate.

Sprijinirea activității anticorupție în cadrul forurilor multilaterale

În lupta împotriva corupției, UE conduce prin puterea exemplului, promovând valorile respectării democrației, ale drepturilor omului și ale statului de drept prin promovarea luptei împotriva corupției pe agenda mondială. Pentru a sprijini statele membre și a amplifica vocea UE, UE își va intensifica eforturile de facilitare și coordonare a pozițiilor în cadrul forurilor multilaterale, în paralel cu activitatea desfășurată în calitate de parte la UNCAC.

Procesul de examinare a punerii în aplicare a UNCAC de către UE este în plină desfășurare, sub coordonarea Comisiei. În decembrie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind examinarea Uniunii Europene prevăzută de mecanismul de examinare a punerii în aplicare al UNCAC 70 , care prezintă etapele cooperării dintre instituțiile, organele și agențiile UE care participă la procesul de examinare începând din iulie 2021. În septembrie 2022, UE a prezentat și a publicat autoevaluarea sa pentru primul ciclu al mecanismului de examinare. Comisia se angajează să promoveze transparența și implicarea societății civile în procesul de examinare și va sprijini finalizarea examinării în cadrul primului ciclu până în 2024.

Pe baza acțiunilor anterioare din 2021 ale secretariatelor GRECO, OCDE și UNODC, UE va contribui la dezbaterea internațională cu privire la cele mai potrivite moduri de a îmbunătăți sinergiile și de a raționaliza examinările punerii în aplicare a măsurilor anticorupție. Experiența ciclului rapoartelor UE privind statul de drept și examinarea în curs a UE în temeiul UNCAC vor contribui la asigurarea unei participări puternice a UE la viitoarea Conferință UNCAC a statelor părți, care va avea loc în decembrie 2023.

În prezent, UE are statut de observator în cadrul GRECO, iar acest lucru oferă un forum de experți important și o completare valoroasă a activității din cadrul ciclului anual al rapoartelor privind statul de drept. GRECO s-a dovedit a fi o sursă extrem de valoroasă de expertiză și un motor al reformei. Comisia își va intensifica și mai mult colaborarea cu GRECO prin instituirea unui dialog mai regulat și mai formal, inclusiv prin invitarea GRECO să se implice permanent în cadrul rețelei. În paralel, Comisia va continua să discute cu celelalte instituții cu privire la posibilitatea de a trece la participarea deplină a UE în cadrul GRECO.

8.    CONCLUZIE: PERSPECTIVE

Integritatea, transparența și lupta împotriva corupției sunt angajamente politice clare ale Uniunii. Setul actual de propuneri va consolida și mai mult lupta împotriva corupției în UE, prin ridicarea standardelor legislației UE pentru a asigura o mai bună prevenire și combatere a corupției, precum și prin prevederea unui mecanism internațional de sancțiuni. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să analizeze rapid propunerea de directivă privind combaterea corupției prin măsuri de drept penal. Comisia și Înaltul Reprezentant invită Consiliul să examineze rapid propunerea de instituire a unui nou cadru de sancțiuni PESC împotriva corupției.

Propunerile care însoțesc prezenta comunicare vor completa eforturile permanente depuse pentru a aprofunda combaterea corupției într-o gamă largă de domenii. Aceste eforturi includ actualizări periodice ale cadrului pentru a promova integritatea și a proteja împotriva riscurilor de corupție, menținând dispoziții solide în materie de combatere a corupției în toate actele legislative orizontale și sectoriale relevante. Asigurarea faptului că prevenirea corupției este integrată în mod adecvat în elaborarea de noi politici și programe, precum și în evaluarea celor existente va rămâne o prioritate pentru Comisie. Acest demers se va întemeia pe noua direcție de lucru privind cartografierea riscurilor legate de corupție în sectoarele cu risc ridicat.

Corupția nu poate fi combătută în mod izolat. Cooperarea și schimbul de experiență, precum și un dialog permanent între statele membre și nivelul UE cu privire la modul de elaborare și de aplicare a reformelor și la instrumentele de prevenire, depistare și urmărire penală a corupției sunt elemente esențiale pentru succesul pe teren al eforturilor de combatere a corupției. Prin crearea rețelei UE de combatere a corupției, Comisia va da un nou impuls eforturilor de prevenire a corupției în întreaga UE.

Combaterea corupției aduce beneficii societății în ansamblu, iar cetățenii ar trebui să fie pe deplin implicați în această activitate, alături de organizațiile societății civile și de sectorul privat. Comisia va acorda prioritate campaniilor de sensibilizare și programelor de educație civică și va cartografia oportunitățile de finanțare existente ale UE pentru acțiunile de combatere a corupției, cu scopul de a oferi mai multă vizibilitate și coerență și de a îmbunătăți impactul acestora.

Combaterea corupției în interiorul frontierelor UE este importantă pentru credibilitatea acțiunii UE pe scena internațională. Pe lângă extinderea regimului de sancțiuni, implicarea aprofundată în cadrul forurilor multilaterale precum UNCAC și GRECO va facilita contribuția UE la construirea unei înțelegeri solide și coerente a motivelor pentru care politicile eficace în materie de integritate și de combatere a corupției sunt atât de importante pentru securitate și prosperitate la nivel mondial. UE își va continua activitatea de combatere a corupției și de promovare a bunei guvernanțe și a statului de drept, pe care o consideră una dintre prioritățile majore ale procesului de extindere și ale relațiilor externe ale UE în general.

Direcțiile de lucru stabilite în prezenta comunicare reprezintă un angajament major al UE de a continua eforturile de combatere a corupției și de a viza o abordare cuprinzătoare și strategică prin intermediul unei strategii anticorupție a UE. Aceasta va constitui o parte esențială a modului în care UE poate asigura un viitor democratic și prosper, corespunzător așteptărilor cetățenilor UE.

(1)

   Această estimare se bazează pe rezultatele activității unor instituții și organisme specializate, precum Camera Internațională de Comerț, Transparency International, Pactul mondial al ONU (UN Global Compact), Forumul Economic Mondial și pe raportul „Clean Business is Good Business”, potrivit cărora pierderea de bogăție economică datorată corupției se ridică la 5 % din PIB la nivel mondial. O altă estimare a sugerat că, în UE, costurile corupției sunt cuprinse între 179 de miliarde EUR și 990 de miliarde EUR pe an (studiul The Cost of Non-Europe in the Area of Corruption, elaborat de RAND Europe, 2016).

(2)

   A se vedea, de exemplu, IPC la nivel mondial 2022, elaborat de Transparency International: https://www.transparency.org/en/cpi/2022 .

(3)

   Eurobarometrul special nr. 523 privind corupția (2022) și Eurobarometrul Flash nr. 507 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE (2022).

(4)

   Propunere de directivă privind combaterea corupției COM (2023) 234.

(5)

   Propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate adresată Consiliului referitoare la o decizie a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva actelor grave de corupție [HR(2023)108] și Propunerea comună de regulament al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva actelor grave de corupție [JOIN(2023)13].

(6)

   Nu există o definiție juridică unică a corupției din cauza diferitelor forme pe care aceasta le poate lua.

(7)

   Convenția penală privind corupția, împreună cu Protocolul adițional la Convenția penală privind corupția (CETS 191), și Convenția civilă privind corupția (CETS 191). Activitatea Consiliului Europei include, de asemenea, douăzeci de principii directoare împotriva corupției [Rezoluția (97) 24], precum și recomandări care vizează domenii precum responsabilitățile funcționarilor publici și finanțarea partidelor.

(8)

   Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 1997 privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale. Activitatea de prevenire include principiile OCDE privind transparența și integritatea în activitățile de lobby și Recomandarea OCDE privind integritatea publică.

(9)

   A se vedea: https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/socta2021_1.pdf .

(10)

   COM(2020) 605 final.

(11)

   COM(2021) 170 final.

(12)

     Raportul comun al Europol și al Comitetului director pentru securitate al porturilor Anvers, Hamburg/Bremerhaven și Rotterdam (2023) – Rețelele infracționale în porturile UE, riscuri și provocări pentru aplicarea legii.

(13)

   UNCAC acoperă atât corupția din sectorul privat, cât și pe cea din sectorul public. Alte inițiative internaționale care oferă orientări în materie de etică în afaceri provin de la Forumul Economic Mondial, Pactul mondial al Organizației Națiunilor Unite , Alianța pentru integritate , Transparency International, OCDE și G20.

(14)

   Convenție privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene.

(15)

   Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).

(16)

   Directiva (UE) 2017/1371 din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

(17)

   COM(2022) 245 final.

(18)

     Propunerea de directivă se întemeiază pe articolul 82 alineatul (1) litera (d) și pe articolul 83 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea UE.

(19)

      https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13744-Transparency-of-covert-interference-by-third-countries_ro .

(20)

   Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE din 26 februarie 2014 („Directiva privind concesiunile”, „Directiva clasică” și „Directiva privind utilitățile publice”).

(21)

   Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă („DAC”) și modificarea acesteia. O altă propunere de modificare a DAC [„DAC8” – COM(2022) 707] este în curs de elaborare. Propunerea prevede ca informațiile fiscale care fac obiectul schimburilor în temeiul DAC dintre autoritățile fiscale ale statelor membre să poată fi utilizate și în alte scopuri, de exemplu pentru combaterea spălării banilor și a corupției, precum și în scopuri reglementate de un act întemeiat pe articolul 215 din Tratatul privind funcționarea UE. Acest lucru va facilita cooperarea dintre autoritățile relevante ale statelor membre și o combatere mai eficace a corupției.

(22)

     Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată a instituit Eurofisc, o rețea de state membre pentru combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA, în măsură să solicite informații de la OLAF și Europol. Sunt avute în vedere îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește cooperarea autorităților fiscale cu instituțiile și organismele UE, astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată.

(23)

     La 22 decembrie 2021, Comisia a propus o inițiativă importantă de combatere a utilizării abuzive în scopuri fiscale a entităților fictive, COM(2021) 565 final.

(24)

   Directiva 2015/849 din 20 mai 2015, modificată de Directiva 2018/843 din 30 mai 2018. Aceasta este completată de Directiva 2018/1673 din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor, care armonizează definițiile și sancțiunile infracțiunilor de spălare a banilor, inclusiv ale corupției ca infracțiune predicat.

(25)

     De asemenea, obligativitatea colectării datelor privind beneficiarii reali în scop de control și audit a fost prevăzută în mai multe acte de bază, cum ar fi Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență sau Regulamentul privind dispozițiile comune. Acest aspect face parte și din propunerea pentru viitoarea reexaminare a Regulamentului financiar.

(26)

     Conform legislației privind combaterea spălării banilor, o „persoană expusă politic” (PEP) este o persoană căreia i se încredințează sau i s-a încredințat o funcție importantă. Întrucât persoanele expuse politic dețin poziții care pot fi utilizate în mod abuziv în scop de corupție/mită și spălare a fondurilor ilicite ulterioare, se consideră că acestea prezintă un risc mai ridicat și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri suplimentare de diligență. 

(27)

     Pachetul constă în propuneri de o nouă directivă privind combaterea spălării banilor [COM(2021) 423]; de regulament privind combaterea spălării banilor [COM(2021) 420]; de regulament de instituire a unei Autorități pentru Combaterea Spălării Banilor [COM(2021) 421] și de reformare a Regulamentului din 2015 privind transferurile de fonduri [COM(2021) 422]. Pachetul face în prezent obiectul negocierilor interinstituționale.

(28)

     COM(2022) 800 final.

(29)

     Directiva (UE) 2019/1 din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (articolul 4 – „Independență”).

(30)

   COM(2019) 12 final, 23 ianuarie 2019.

(31)

     În martie 2022, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia a recomandat statelor membre să evalueze imediat dacă naturalizările anterioare ale resortisanților ruși sau belaruși, care s-au bazat pe un sistem de acordare a cetățeniei pentru investitori, ar trebui retrase deoarece persoana în cauză face obiectul măsurilor restrictive ale Uniunii sau pentru că sprijină în mod semnificativ războiul din Ucraina. De asemenea, Comisia a recomandat statelor membre să ia măsuri imediate pentru a aborda riscurile prezentate de sistemele de acordare a dreptului de ședere pentru investitori [C(2022) 2028 final din 28 martie 2022].

(32)

     În 2019, Comisia a publicat un studiu intitulat „Mapping of corruption in sport in the EU” (Cartografierea corupției din sport în UE), care a stabilit legăturile dintre dopaj și aranjarea meciurilor și corupție.

(33)

   Directiva (UE) 2019/1937 din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

(34)

C(2021) 6650, 16 septembrie 2021.

(35)

COM/2022/177 final și C/2022/2428, 27 aprilie 2022.

(36)

   COM(2022) 457 final.

(37)

     Directiva (UE) 2022/2464 din 14 decembrie 2022. 

(38)

   COM(2021) 170 final.

(39)

   Regulamentul (UE) 2018/1805 din 14 noiembrie 2018 privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare.

(40)

   Propunere de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor; COM(2022) 245 final.

(41)

   Împreună cu propunerea de directivă privind incriminarea încălcării măsurilor restrictive, Directiva privind recuperarea și confiscarea activelor va permite confiscarea activelor persoanelor și entităților care eludează măsurile restrictive impuse de UE ca urmare a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

(42)

   Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI).

(43)

     Directiva (UE) 2019/1153 din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni.

(44)

Articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(45)

   Regulamentul 2018/1046.

(46)

     A se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei „Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar” 2021/C 121/01, JO C 121, 9 aprilie 2021.

(47)

     COM(2019) 196 final. Ca parte a cadrului de control intern, Comisia a conceput o strategie antifraudă la nivel instituțional (SAFC), precum și strategii antifraudă adaptate în fiecare dintre departamentele sale, care se aplică tuturor modurilor de gestionare a programelor și fondurilor UE.

(48)

     COM(2022) 223 final.

(49)

     În special gestiunea partajată, care reprezintă peste 70 % din bugetul UE și Mecanismul de redresare și reziliență. De asemenea, Comisia a instituit o varietate de instrumente pentru a preveni, a depista și a investiga potențiala utilizare abuzivă a fondurilor UE, de exemplu instrumentul de evaluare a riscurilor Arachne sau Sistemul de gestionare a neregulilor.

(50)

Regulamentul (UE) nr. 2021/1060 și Regulamentul (UE) nr. 2021/2116.

(51)

     Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO). În prezent, 22 de state membre fac parte din cooperarea consolidată și participă la EPPO.

(52)

   Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092.

(53)

     Printre posibilele încălcări ale principiilor statului de drept în temeiul regulamentului se numără situațiile în care autoritățile naționale care investighează și urmăresc penal cazurile de corupție nu funcționează în mod corespunzător, situațiile în care măsurile naționale de prevenire și sancționare a corupției sunt insuficiente sau în care nu există o cooperare eficace și în timp util cu OLAF sau cu EPPO.

(54)

   COM(2020) 713 final.

(55)

     Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene [Regulamentul nr. 31 (CEE), nr. 11 (CEEA) de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice].

(56)

   Comisia a înființat Oficiul de investigație și de disciplină al Comisiei (IDOC) în 2002 pentru a asigura respectarea eticii și integrității în cadrul Comisiei. Acesta investighează fapte care pot constitui încălcări ale Statutului funcționarilor și desfășoară proceduri disciplinare pentru a fi soluționate de o comisie de disciplină în caz de abatere gravă. Sancțiunile sunt prevăzute în Statutul funcționarilor.

(57)

A se vedea secțiunea 3.2.

(58)

   Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 20 mai 2021 privind un registru de transparență obligatoriu.

(59)

   În conformitate cu acordul interinstituțional, înregistrarea reprezentanților de interese în registrul de transparență este o condiție prealabilă necesară pentru desfășurarea anumitor tipuri de activități de reprezentare a intereselor. Acordul stabilește, de asemenea, un cod de conduită care conține normele și principiile etice care trebuie respectate de reprezentanții de interese care se înscriu în registrul de transparență.

(60)

     Articolul 223 alineatul (2) din TFUE; articolul 15 alineatele (5) și (6) din TUE pentru președintele Consiliului European; articolul 245 din TFUE pentru membrii Comisiei; articolul 6 din Protocolul nr. 3 privind statutul Curții de Justiție a UE pentru membrii Curții; articolul 11 din protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene; articolul 286 din TFUE pentru membrii Curții de Conturi.

(61)

     În ceea ce privește comisarii, Codul de conduită al membrilor Comisiei [C(2018) 700, JO C 65, 21.2.2018, p. 7] clarifică obligațiile care le revin în temeiul tratatelor, în special în ceea ce privește principiul independenței, posibilele conflicte de interese și obligația acestora de a-și îndeplini sarcinile în interesul general al Uniunii. Un comitet independent de etică consiliază Comisia cu privire la compatibilitatea cu tratatele a activităților ulterioare mandatului preconizate ale foștilor comisari și cu privire la orice chestiune etică legată de cod. În conformitate cu articolul 245 din TFUE, în caz de încălcare a obligațiilor, Curtea de Justiție poate hotărî, sesizată de Consiliu sau de Comisie, destituirea persoanei în cauză sau decăderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente.

(62)

   În conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, respectarea statului de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt valori fundamentale ale UE și principii fundamentale care orientează acțiunea UE în relațiile sale externe.

(63)

De exemplu: Rețeaua OCDE privind guvernanța (GovNet) și Echipa de lucru anticorupție (ACTT), cohortele Summitului pentru democrație, IFI și organizațiile multilaterale, inițiativele statelor membre ale UE și ale Echipei Europa.

(64)

     A se vedea Decizia (PESC) 2021/1277 a Consiliului din 30 iulie 2021 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Liban și Regulamentul (UE) 2021/1275 al Consiliului din 30 iulie 2021  privind măsuri restrictive având în vedere situația din Liban . A se vedea, de asemenea, Decizia (PESC) 2023/891 a Consiliului din 28 aprilie 2023 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova și Regulamentul (UE) 2023/888 al Consiliului din 28 aprilie 2023 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.

(65)

     Uniunea a adoptat măsuri tematice restrictive pentru a combate încălcările și abuzurile grave ale drepturilor omului, terorismul, proliferarea și utilizarea armelor chimice și atacurile cibernetice care amenință Uniunea sau statele sale membre; a se vedea, de exemplu, harta sancțiunilor UE disponibilă la adresa https://www.sanctionsmap.eu .

(66)

   2 februarie 2023, Rapoartele analitice privind Ucraina, Moldova și Georgia (europa.eu) .

(67)

Tabloul de bord va oferi informații cu privire la indicatorii-cheie de performanță pentru a permite efectuarea de comparații între țări. Versiunea finală a platformei electronice va fi pusă la dispoziția Comisiei începând din iunie 2023.

(68)

În punerea în aplicare a fondurilor externe, corupția se numără printre motivele în temeiul cărora toate acordurile de cofinanțare semnate cu țările partenere pot fi suspendate sau reziliate.

(69)

    Evaluation of the European Union support to rule of law and anticorruption in partner countries (2010-2021) [Evaluarea sprijinului Uniunii Europene pentru statul de drept și combaterea corupției în țările partenere (2010-2021)] – Oficiul pentru Publicații al UE (europa.eu) .

(70)

   COM(2020) 793 final.