COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.6.2026

COM(2026) 570 final

2026/0164(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1727

{SEC(2026) 570 final} - {SWD(2026) 570 final} - {SWD(2026) 571 final} - {SWD(2026) 572 final} - {SWD(2026) 573 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Articolul 85 din TFUE constituie temeiul juridic al propunerii și prevede că structura, funcționarea, domeniul de acțiune și atribuțiile Eurojust se stabilesc prin regulamente adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară. De asemenea, acesta impune ca regulamentele respective să stabilească modalitățile de implicare a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în evaluarea activităților Eurojust și să contribuie astfel la un control democratic la nivelul UE al activităților sale.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive) 

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultarea cu părțile interesate

Pentru pregătirea prezentului regulament, Comisia a consultat în mai multe rânduri părțile interesate specializate. Aceste consultări au inclus o consultare publică lansată în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, o cerere de contribuții și un sondaj online. În plus, un contractant extern a realizat interviuri cu o gamă largă de părți interesate, inclusiv cu personalul Eurojust, cu membri naționali, cu autorități naționale, cu practicieni și cu reprezentanți ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale.

Consultarea publică, care s-a desfășurat timp de douăsprezece săptămâni, între 3 decembrie 2025 și 24 februarie 2026, a primit 20 de răspunsuri, majoritatea respondenților subliniind importanța rolului Eurojust în combaterea criminalității transfrontaliere grave și organizate. Părțile interesate au subliniat, de asemenea, necesitatea de a se lua mai bine în considerare perspectivele victimelor și ale martorilor și de a se clarifica repartizarea cazurilor între Eurojust și Rețeaua judiciară europeană (RJE). Cererea de contribuții, disponibilă pe site-ul „Exprimați-vă părerea”, a primit 42 de răspunsuri de la părți interesate din 21 de state membre ale UE. Feedbackul a subliniat rolurile complementare ale Eurojust și RJE, necesitatea de a consolida mandatul Eurojust cu roluri mai operaționale și importanța îmbunătățirii guvernanței și a proceselor decizionale. Părțile interesate au subliniat, de asemenea, necesitatea ca Eurojust să acorde prioritate cooperării cu țările terțe și să investească în instrumente tehnologice pentru a răspunde caracterului evolutiv al criminalității. Sondajul online, care a fost deschis până la 4 martie 2026, a vizat practicieni, reprezentanți ai administrației Eurojust și membri naționali, precum și funcționari publici atât din țările UE, cât și din țările terțe. Rezultatele sondajului au indicat un sprijin larg pentru reforma guvernanței, inclusiv introducerea unui Consiliu de administrație menit să reducă sarcina administrativă a colegiului și să clarifice repartizarea sarcinilor. Părțile interesate au convenit, de asemenea, asupra necesității de a se armoniza statutul și competențele membrilor naționali și de a se consolida cooperarea cu agențiile și organismele relevante ale UE, cum ar fi Europol și EPPO. Au fost exprimate preocupări cu privire la nivelurile diferite de colaborare cu Eurojust în rândul țărilor terțe, unii respondenți sugerând introducerea unor clauze de condiționalitate pentru a consolida cooperarea, în special în țările candidate și în țările potențial candidate la aderarea la UE. Pe lângă consultările publice deschise, au fost realizate interviuri cu 115 părți interesate, inclusiv cu reprezentanți ai administrației Eurojust, membri naționali, procurori de legătură, agenții ale UE, autorități naționale și organizații internaționale. Aceste interviuri au oferit o perspectivă mai aprofundată asupra provocărilor operaționale cu care se confruntă Eurojust, printre care se numără instrumentele învechite, cooperarea limitată cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și necesitatea unor competențe mai clar definite în domenii precum probele electronice. Deși părțile interesate din țări terțe și organizații internaționale au recunoscut valoarea activității Eurojust, acestea au subliniat totodată posibilitățile de îmbunătățire a cooperării prin măsuri precum înființarea unor puncte de contact rezidente și numirea unor magistrați de legătură.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Propunerea de regulament constă în nouă capitole, care cuprind 87 de articole.

Capitolul I – Dispoziții generale, obiective și sarcini

Acest capitol stabilește cadrul fundamental al Eurojust; confirmă statutul juridic al Eurojust de agenție a Uniunii cu personalitate juridică și prevede că sediul său se află la Haga; stabilește obiectivele generale ale Eurojust de sprijinire și consolidare a coordonării și cooperării dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate transfrontalieră; stabilește o listă completă a sarcinilor care trebuie îndeplinite de Eurojust pentru a îndeplini aceste obiective, inclusiv acordarea de asistență autorităților naționale și internaționale în ceea ce privește coordonarea investigațiilor, verificarea încrucișată a informațiilor pentru a identifica legăturile dintre cazurile transfrontaliere, colectarea și păstrarea probelor privind cele mai grave infracțiuni internaționale, sprijinirea recuperării activelor și cooperarea cu agențiile și organismele Uniunii, cum ar fi Europol și EPPO; de asemenea, definește competența Eurojust, acoperind infracțiunile grave enumerate în anexa I și infracțiunile conexe, și stabilește condițiile geografice și situaționale în care Eurojust poate acționa, inclusiv în ceea ce privește EPPO și țările terțe.

Capitolul II – Organizarea Eurojust

Acest capitol definește structura de guvernanță a Eurojust și este împărțit în patru secțiuni, făcând distincție între structura de conducere și structura operațională.

Secțiunea I stabilește structura duală a Eurojust: structura de conducere cuprinde Consiliul de administrație, Comitetul executiv și directorul administrativ, în timp ce structura operațională cuprinde membrii naționali și colegiul.

Secțiunea II conține dispozițiile care reglementează Consiliul de administrație, care ia decizii-cheie în materie de gestionare și oferă orientări strategice pentru activitățile Eurojust. Acesta este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei și este responsabil de adoptarea documentului unic de programare, a bugetului anual, a normelor privind personalul și securitatea și a altor decizii neoperaționale. Capitolul II stabilește normele care decurg din abordarea comună privind agențiile descentralizate în ceea ce privește componența, alegerea președintelui, frecvența și desfășurarea reuniunilor, funcțiile și modalitățile de vot, inclusiv majoritatea specifică de două treimi necesară pentru deciziile-cheie, cum ar fi numirea directorului administrativ și adoptarea bugetului. De asemenea, acesta stabilește procesul de programare anuală și multianuală, solicitând Consiliului de administrație să adopte un document unic de programare până la data de 30 noiembrie a fiecărui an.

Secțiunea III instituie Comitetul executiv, care este prezidat de președintele Eurojust și asistă Consiliul de administrație prin pregătirea deciziilor sale, revizuirea proiectelor de buget și a programelor de lucru, asigurarea monitorizării constatărilor auditului și adoptarea unui set definit de decizii administrative.

Secțiunea IV conține dispozițiile care reglementează activitatea directorului administrativ, care gestionează agenția în mod independent și răspunde în fața Consiliului de administrație. Directorul administrativ este numit de Consiliul de administrație pentru un mandat de cinci ani pe baza meritelor și este responsabil de administrarea curentă, execuția bugetară, măsurile antifraudă și gestionarea personalului.

Secțiunea V se referă la membrii naționali și birourile naționale ale acestora. Fiecare stat membru detașează un membru național la sediul Eurojust de la Haga, sprijinit cel puțin de un supleant și un asistent. Membrii naționali trebuie să dețină calificări înalte în materie de urmărire penală sau judiciară și să fie învestiți cu anumite competențe judiciare. În special, articolul 19 enumeră competențele membrilor naționali, făcând distincție între competențele care pot fi exercitate fără autorizare prealabilă și cele care necesită acordul autorității naționale competente. În cadrul primei categorii, membrii naționali pot contacta direct și pot face schimb de informații operaționale și de probe cu autoritățile naționale și din țările terțe competente și cu organismele relevante ale Uniunii, pot deschide și gestiona cazuri în CMS, pot organiza reuniuni de coordonare și centre de coordonare, pot participa la echipe comune de anchetă și le pot facilita, inclusiv prin semnarea de acorduri privind JIT, pot participa la platforme operaționale comune și la platforme de coordonare judiciară, pot solicita autorităților naționale competente să efectueze anchete sau urmăriri penale și pot contribui la identificarea și soluționarea conflictelor de jurisdicție. În cadrul celei de a doua, cu acordul autorității naționale competente sau în cazuri urgente, membrii naționali pot emite sau executa cereri de cooperare judiciară sau instrumente de recunoaștere reciprocă, inclusiv emiterea ordinului subiacent în conformitate cu dreptul intern. Secțiunea V introduce, de asemenea, un mecanism de compensare pentru statul membru al cărui membru național este președintele Eurojust, pentru a acoperi costurile de consolidare a biroului național în timpul mandatului prezidențial.

Secțiunea VI reglementează colegiul, compus din toți membrii naționali, care este responsabil de funcțiile operaționale ale Eurojust și acționează în deplină independență. Colegiul se ocupă de dosare, luând deciziile operaționale corespunzătoare în legătură cu cazurile transmise de statele membre sau, după caz, deschizând cazuri din proprie inițiativă. Acesta alege președintele și vicepreședintele din rândul membrilor naționali cu o majoritate de două treimi, pentru un mandat de patru ani.

Capitolul III – Aspecte operaționale

Acest capitol este principalul capitol operațional al regulamentului. Acesta este împărțit în patru secțiuni care acoperă diferitele moduri și forme ale activităților operaționale ale Eurojust.

Secțiunea I tratează funcția operațională principală a Eurojust de facilitare a cooperării și coordonării judiciare; stabilește modul în care Eurojust sprijină anchetele și urmăririle penale transfrontaliere, inclusiv organizarea de reuniuni de coordonare și de centre de coordonare, facilitarea instrumentelor de cooperare judiciară, acordarea de asistență pentru soluționarea conflictelor de jurisdicție și verificarea încrucișată a informațiilor în bazele de date relevante; detaliază sprijinul operațional, tehnic, analitic, juridic și financiar pe care Eurojust îl oferă echipelor comune de anchetă, inclusiv asistența pentru elaborarea acordurilor privind JIT și gestionarea contribuției financiare a Eurojust la activitățile JIT; de asemenea, instituie platforme de coordonare judiciară, pe care Eurojust le poate institui la cererea a două sau mai multe state membre sau din proprie inițiativă pentru a sprijini investigații transfrontaliere deosebit de complexe, oferind sprijin operațional, tehnic, analitic, juridic și financiar platformelor și participanților la acestea.

Secțiunea II reglementează activitățile operaționale desfășurate de Eurojust din proprie inițiativă, în absența unei cereri din partea autorităților naționale sau a EPPO; stabilește condițiile și procedurile în temeiul cărora membrii naționali pot solicita autorităților naționale competente să efectueze sau să prelungească investigații, să înființeze echipe comune de anchetă, să acorde prioritate cererilor de cooperare judiciară sau să ia alte măsuri justificate; de asemenea, abordează capacitatea Eurojust de a păstra, analiza și stoca probe referitoare la cele mai grave crime internaționale, punându-le la dispoziția statelor membre, a țărilor terțe și a instanțelor penale internaționale pentru a facilita consolidarea cauzelor. Secțiunea II prevede, de asemenea, păstrarea cunoștințelor operaționale derivate din cazurile Eurojust, elaborarea de orientări și de bune practici, precum și înființarea de centre de expertiză în materie penală (ECE) ale Eurojust pentru a oferi sprijin strategic, analitic și operațional în domeniile prioritare ale criminalității.

Secțiunea III acoperă forme suplimentare de sprijin operațional oferit de Eurojust, inclusiv rolul său de punct de contact pentru țările terțe și organizațiile internaționale în temeiul Regulamentului (UE) 2019/816 privind ECRIS-TCN, sprijinul său pentru victimele criminalității în cadrul procedurilor penale transfrontaliere și implicarea sa, împreună cu Europol și în limitele mandatului lor respectiv, în ciclurile EMPACT, contribuind la pregătirea analizelor strategice și la punerea în aplicare operațională a priorităților Uniunii pentru combaterea criminalității grave.

Secțiunea IV stabilește cadrul pentru schimbul de informații dintre Eurojust și autoritățile naționale; impune fiecărui stat membru să instituie un sistem național de coordonare Eurojust pentru a asigura o coordonare eficace între biroul național și autoritățile naționale, pentru a include punctele de contact ale rețelelor europene relevante și corespondentul național pe probleme de terorism; stabilește obligația generală a autorităților naționale competente de a face schimb de toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust, care include cerințe specifice de notificare pentru cazurile care implică cel puțin trei state membre și pentru toate cazurile de terorism înaintate autorităților judiciare;

această secțiune reglementează, de asemenea, fluxul de informații operaționale dintre personalul Eurojust și statele membre prin intermediul membrilor naționali, prevede comunicarea digitală securizată prin intermediul unui sistem informatic descentralizat bazat pe e-CODEX și stabilește CMS ca instrument central pentru prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal, gestionarea cazurilor, verificarea încrucișată a informațiilor și conservarea probelor; în sfârșit, stabilește normele privind accesul la CMS la nivel național și privind gestionarea informațiilor de către membrii naționali și personalul autorizat.

Capitolul IV – Prelucrarea informațiilor

Acest capitol stabilește cadrul de protecție a datelor care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către Eurojust. Acesta stabilește că atât prezentul regulament, cât și Regulamentul (UE) 2018/1725 se aplică activităților de prelucrare a datelor desfășurate de Eurojust, normele operaționale privind protecția datelor din prezentul regulament prevalând (ca lex specialis) asupra normelor generale din Regulamentul (UE) 2018/1725. Această abordare asigură claritatea juridică, menținând în același timp cadrul general de protecție a datelor aplicabil instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.

Capitolul IV definește categoriile de date operaționale cu caracter personal pe care Eurojust le poate prelucra. Printre acestea se numără datele privind suspecții, persoanele condamnate, victimele și alte părți la proceduri, precum și, în circumstanțe excepționale și limitate în timp, datele suplimentare imediat relevante pentru anchetele coordonate în curs. Acesta stabilește termene stricte pentru stocarea datelor operaționale cu caracter personal după încheierea unei proceduri și impune cerințe în ceea ce privește mecanismele automatizate de revizuire pentru a asigura conformitatea.

Acest capitol stabilește, de asemenea, drepturile persoanelor vizate în ceea ce privește datele operaționale cu caracter personal, inclusiv dreptul de acces și limitările acestui drept, dreptul la restricționarea prelucrării, precum și condițiile în care accesul poate fi refuzat în cazul în care ar pune în pericol o investigație în curs sau siguranța unei persoane. În cadrul capitolului 4, accesul la datele operaționale cu caracter personal din cadrul Eurojust este limitat la membrii naționali, experții naționali detașați autorizați, utilizatorii desemnați ai sistemului național și personalul autorizat al Eurojust. Acesta prevede desemnarea unui responsabil cu protecția datelor de către Comitetul executiv și stabilește normele privind notificarea în cazul unei încălcări a securității datelor cu caracter personal. Capitolul se încheie cu alocarea responsabilității pentru exactitatea datelor și conformitatea juridică fie către Eurojust, fie către statele membre, în funcție de originea și prelucrarea ulterioară a datelor.

Capitolul V – Relațiile cu partenerii

Acest capitol reglementează relațiile externe ale Eurojust. Acesta cuprinde trei secțiuni care acoperă relațiile cu organele și agențiile Uniunii și cooperarea internațională.

Secțiunea I stabilește dispozițiile comune aplicabile tuturor relațiilor de cooperare ale Eurojust. Aceasta prevede că Eurojust poate încheia acorduri de lucru cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și cu autoritățile țărilor terțe și cu organismele organizațiilor internaționale, sub rezerva consultării prealabile a Comisiei. Astfel de acorduri nu pot constitui un temei juridic pentru schimbul de date cu caracter personal și nu creează obligații juridice pentru Uniune sau pentru statele membre. Secțiunea I reglementează, de asemenea, sistemul comun de tip „rezultat pozitiv/negativ” care permite agențiilor și organelor desemnate ale Uniunii – în special Europol, EPPO, OLAF, ACSB și EUCA – să obțină acces indirect la CMS al Eurojust prin intermediul unui index automatizat, Comisia fiind împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să precizeze specificațiile tehnice și funcționale ale sistemului de tip „rezultat pozitiv/negativ”.

Secțiunea II reglementează relațiile Eurojust cu anumite organe, oficii și agenții ale Uniunii; stabilește o relație privilegiată cu Rețeaua judiciară europeană, care implică găzduirea secretariatului rețelei în cadrul personalului Eurojust și asigurarea coordonării prin intermediul sistemului național de coordonare; impune Eurojust să sprijine o serie de alte rețele și organisme active în domeniul cooperării judiciare, inclusiv Rețeaua JIT, Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității informatice și Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității organizate; reglementează cooperarea Eurojust cu Europol, care prevede un acord de lucru ce stabilește modalitățile practice de cooperare, accesul reciproc la anumite informații stocate în bazele de date respective prin intermediul sistemului de tip „rezultat pozitiv/negativ” (hit/no hit) și posibilitatea de a institui platforme operaționale comune; stabilește cadrul de cooperare cu EPPO, pe baza cooperării reciproce în cadrul mandatelor lor respective, inclusiv obligația de a raporta fără întârzieri nejustificate orice comportament infracțional care intră în sfera de competență a EPPO, precum și detașarea unui ofițer de legătură al EPPO la Eurojust; stabilește, de asemenea, relațiile de cooperare ale Eurojust cu OLAF, cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, cu Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB) și cu Autoritatea Vamală a UE.

Propunerea se referă la cadrul juridic actual care reglementează relația dintre Eurojust și EPPO, reflectând faptul că EPPO a fost instituit prin intermediul cooperării consolidate. Acest lucru nu afectează nicio evoluție viitoare care ar putea rezulta din modificările aduse participării statelor membre la EPPO, inclusiv în contextul aderării preconizate a Ungariei.

Secțiunea III reglementează cooperarea internațională dintre Eurojust și autoritățile din țările terțe și organizațiile internaționale; prevede adoptarea unei strategii de cooperare pe patru ani și detașarea magistraților de legătură ai Eurojust în țări terțe pentru a facilita cooperarea judiciară; stabilește condițiile pentru detașarea procurorilor de legătură din țări terțe și organizații internaționale la Eurojust pe baza acordurilor internaționale, inclusiv accesul acestora la sistemul de gestionare a cazurilor; permite găzduirea de puncte de contact din țări terțe în cadrul Eurojust pentru a accelera cooperarea judiciară, precum și desemnarea unor puncte de contact în țări terțe și în cadrul organizațiilor internaționale, în cazul în care acest lucru este prevăzut într-un acord de colaborare între Eurojust și autoritățile țării terțe respective sau organele organizației internaționale în cauză, precizându-se că aceste puncte de contact nu vor avea acces direct la sistemul de gestionare a dosarelor sau la datele cu caracter personal operaționale.

Capitolul VI – Întocmirea și structura bugetului

Acest capitol descrie procesul bugetar anual, prin care se solicită directorului administrativ să elaboreze un proiect de situație a estimărilor de venituri și cheltuieli, care este revizuit de Comitetul executiv și aprobat de Consiliul de administrație înainte de a fi transmis Comisiei până la data de 31 ianuarie a fiecărui an. Bugetul devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii de către autoritățile bugetare.

Sunt prevăzute dispoziții referitoare la structura, execuția și controlul bugetului Eurojust. Se precizează că bugetul trebuie să fie echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile, sursele de venituri incluzând contribuția Uniunii, contribuțiile voluntare ale statelor membre, contribuțiile țărilor terțe și taxele pentru publicații și servicii. Directorul administrativ acționează în calitate de ordonator de credite și este responsabil de execuția bugetului în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității. Capitolul stabilește termene și proceduri detaliate pentru prezentarea conturilor provizorii și finale, pentru prezentarea rapoartelor către Curtea de Conturi, Comisie, Parlamentul European și Consiliu, precum și pentru acordarea descărcării de gestiune de către Parlamentul European. Acesta prevede adoptarea de norme financiare de către Consiliul de administrație, care nu pot deroga de la Regulamentul-cadru privind agențiile descentralizate fără acordul prealabil al Comisiei. Cadrul antifraudă, care aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 12 , acordă competențe de audit Curții de Conturi și competențe de investigare OLAF și recunoaște competența EPPO de a investiga fraudele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Capitolul VII – Personalul

Acest capitol stabilește dispozițiile generale aplicabile personalului Eurojust, stabilind că acesta își desfășoară activitatea sub autoritatea directorului administrativ și se supune Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene. Acesta definește noțiunea de „personal autorizat al Eurojust” ca însemnând membrii personalului desemnați să îndeplinească sarcini operaționale, administrative sau tehnice specifice și stabilește atribuțiile acestora, care includ sprijinirea birourilor naționale, gestionarea cazurilor, analiza operațională și o serie de activități administrative. Capitolul VII prevede, de asemenea, că Eurojust poate recurge la experți naționali detașați și la alte categorii de personal care nu sunt angajate direct de acesta și confirmă că Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplică Eurojust și personalului său.

Capitolul VIII – Evaluare și raportare

Acest capitol stabilește cadrul de responsabilitate și raportare al Eurojust; impune Eurojust să transmită raportul său anual consolidat Parlamentului European, Consiliului și parlamentelor naționale până la data de 1 mai a fiecărui an și impune președintelui să se prezinte anual în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale în cadrul unei reuniuni interparlamentare la nivel de comisii; impune Eurojust să contribuie la raportul anual privind protecția intereselor financiare ale Uniunii în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, utilizând indicatorii de raportare definiți de Comisie. De asemenea, capitolul VIII prevede că Comisia și statele membre pot solicita avizul Eurojust cu privire la propunerile de acte legislative care intră în domeniul de aplicare al articolului 76 din TFUE. Este necesară o evaluare independentă, o dată la cinci ani, a performanței Eurojust, precum și o evaluare, o dată la zece ani, a măsurii în care continuarea activității agenției rămâne justificată.

Capitolul IX – Dispoziții generale și finale

Acest capitol stabilește cadrul general de funcționare a Eurojust și dispozițiile tranzitorii care însoțesc intrarea în vigoare a regulamentului; prevede că Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente se aplică documentelor deținute de Eurojust, impune Eurojust să adopte norme de securitate pentru protecția informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate pe baza Deciziilor (UE, Euratom) 2015/443 și 2015/444 ale Comisiei și confirmă că se aplică Regulamentul nr. 1 al Consiliului privind regimul lingvistic; stabilește un proces de evaluare la fiecare cinci ani, stabilește regimul răspunderii care reglementează răspunderea contractuală și extracontractuală a Eurojust și prevede un acord privind sediul cu Țările de Jos. Capitolul IX abrogă Regulamentul (UE) 2018/1727, asigurând totodată continuitatea deplină a Eurojust ca entitate juridică, a personalului său și a funcționarilor numiți, a activităților operaționale și a cazurilor în curs, a sistemului de gestionare a cazurilor și a datelor prelucrate în temeiul acestuia, precum și a acordurilor internaționale și a acordurilor de lucru existente. Acesta prevede că trimiterile din instrumentele juridice existente la Regulamentul (UE) 2018/1727 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și că regulamentul va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2026/0164 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1727

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 85,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) a fost instituită prin Decizia 2002/187/JAI a Consiliului 13 ca organism al Uniunii cu personalitate juridică, pentru a stimula și a îmbunătăți coordonarea și cooperarea dintre autoritățile judiciare competente ale statelor membre în ceea ce privește formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată cu o dimensiune transfrontalieră. În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 14 noiembrie 2018, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului 14 , abrogând și înlocuind Decizia 2002/187/JAI a Consiliului. Cadrul juridic al Eurojust a fost modificat între timp prin Regulamentul (UE) 2022/838 15 , Regulamentul (UE) 2023/2131 16 și Regulamentul (UE) 2025/2082 17 .

(2)Articolul 85 din TFUE dispune, de asemenea, că Eurojust are misiunea de a susține și consolida coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre sau care impun urmărirea penală pe baze comune, întemeiată pe operațiuni întreprinse de autoritățile statelor membre și de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și pe informații furnizate de acestea 18 . Articolul 85 din TFUE prevede, de asemenea, ca Parlamentul European și parlamentele naționale să fie implicate în evaluarea activităților Eurojust.

(3)Prezentul regulament urmărește să asigure că Eurojust rămâne adecvat scopului, având în vedere evoluția peisajului infracțional și a arhitecturii de securitate internă a Uniunii. Prin urmare, acesta consolidează mandatul operațional al Eurojust, face structura sa de guvernanță mai flexibilă și își adaptează cadrul juridic pentru a reflecta evoluțiile în ceea ce privește natura și amploarea criminalității transfrontaliere grave, progresele tehnologice care modelează atât activitatea infracțională, cât și cooperarea judiciară, precum și evoluția mai amplă a spațiului de libertate, securitate și justiție al Uniunii.

(4)Întrucât modificările necesare pentru atingerea acestor obiective sunt substanțiale ca număr și natură, Regulamentul (UE) 2018/1727 ar trebui, din motive de claritate și securitate juridică, să fie abrogat și înlocuit în întregime de prezentul regulament în ceea ce privește statele membre care au obligații în temeiul acestuia. Eurojust, astfel cum a fost instituit prin prezentul regulament, este succesorul legal al Eurojust, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1727. Ar trebui asigurată continuitatea acordurilor, a acordurilor de lucru și a altor instrumente care reglementează cooperarea Eurojust cu țări terțe, cu organizații internaționale și cu organisme ale Uniunii, în conformitate cu prevederile acestora.

(5)Eurojust ar trebui să sprijine și să consolideze coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în cazurile în care criminalitatea gravă afectează două sau mai multe state membre sau necesită urmărirea penală pe baze comune, inclusiv atunci când are repercusiuni la nivelul Uniunii. Conceptul de repercusiuni la nivelul Uniunii ar trebui interpretat având în vedere caracterul transnațional din ce în ce mai pronunțat al criminalității grave și realitățile operaționale cu care se confruntă autoritățile judiciare naționale. Activitățile infracționale planificate, organizate sau dirijate din afara Uniunii pot avea repercusiuni semnificative în materie de securitate și justiție în interiorul acesteia, în special în cazul în care aceste infracțiuni prezintă o dimensiune hibridă. Acest lucru este evident în special în cazurile care implică terorism planificat sau finanțat în străinătate, dar desfășurat în interiorul Uniunii, trafic de persoane și introducere ilegală de migranți pe rute care provin din afara Uniunii, trafic de droguri de către organizații cu sediul în țări terțe care aprovizionează piețele de consum din Uniune și atacuri cibernetice lansate din afara Uniunii împotriva infrastructurii critice sau a autorităților publice din statele membre. Activitățile de natură infracțională, precum spălarea banilor sau criminalitatea organizată, pot fi, de asemenea, legate de acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine și de dezinformare, reprezentând un risc suplimentar pentru securitatea Uniunii. În cazul în care un astfel de comportament infracțional prezintă o legătură cu securitatea, cetățenii sau interesele fundamentale ale Uniunii, Eurojust poate acorda asistență în cadrul cercetărilor și urmăririlor penale relevante, cu condiția ca infracțiunile în cauză să intre în domeniul de aplicare al anexei I la prezentul regulament și ca orice astfel de asistență să fie furnizată în conformitate cu acordurile internaționale aplicabile și cu normele Uniunii în materie de protecție a datelor.

(6)Având în vedere evoluția peisajului criminalității grave și transfrontaliere, este necesară actualizarea competențelor Eurojust pentru a se asigura că cadrul juridic rămâne adecvat scopului său și capabil să răspundă noilor realități ale criminalității. Uniunea se confruntă cu amenințări infracționale în continuă evoluție și din ce în ce mai sofisticate, inclusiv cu infracțiuni dependente de mediul cibernetic și facilitate de acesta, precum și cu utilizarea în scopuri teroriste a infrastructurilor digitale, care subminează instituțiile democratice, securitatea publică, infrastructura critică și reziliența societății. Alte forme de criminalitate gravă, cum ar fi violența pe criterii de gen, în special atunci când sunt facilitate de tehnologiile digitale sau implică elemente transfrontaliere, au, de asemenea, un impact profund și de durată asupra victimelor, a egalității și a drepturilor fundamentale. Investigarea și urmărirea penală eficace a unor astfel de infracțiuni necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii, o cooperare judiciară transfrontalieră consolidată și consolidarea capabilităților comune în materie de securitate și integritate a informațiilor, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a statului de drept. Lista formelor grave de criminalitate care intră în sfera de competență a Eurojust ar trebui, prin urmare, să fie actualizată pentru a reflecta aceste amenințări infracționale în continuă evoluție, inclusiv încălcările măsurilor restrictive ale Uniunii și violența pe criterii de gen, și ar trebui să fie revizuită periodic pentru a se asigura că mandatul Eurojust rămâne relevant și eficace.

(7)Sarcinile Eurojust ar trebui extinse și specificate pentru a reflecta rolul său de centru strategic, analitic și proactiv pentru cooperarea judiciară transfrontalieră, sprijinind autoritățile naționale competente prin asistență operațională și analitică. De asemenea, ar trebui consolidată implicarea sa în procesul de elaborare a politicilor Uniunii și în ciclurile strategice relevante, permițând astfel Eurojust să contribuie cu expertiza sa bazată pe cazuri concrete la definirea priorităților Uniunii în materie de combatere a criminalității grave. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe rolul Eurojust în facilitarea și sprijinirea emiterii și executării instrumentelor de cooperare judiciară și de recunoaștere reciprocă, în soluționarea conflictelor de jurisdicție dintre autoritățile naționale competente, în sprijinirea recuperării transfrontaliere a activelor, în colectarea, conservarea și stocarea probelor privind cele mai grave infracțiuni internaționale și în acordarea de asistență victimelor infracțiunilor grave în cadrul procedurilor penale transfrontaliere.

(8)Eurojust ar trebui, de asemenea, să dezvolte și să mențină cunoștințe specializate și expertiză în domeniul cooperării judiciare în materie penală, inclusiv prin înființarea de centre de expertiză în materie penală (Eurojust Centres of Expertise, ECE) ale Eurojust. ECE ar trebui să coopereze îndeaproape cu orice structuri specializate similare instituite la nivelul Uniunii, inclusiv cu centrele de expertiză specializată ale Uniunii și cu Centrul UE pentru protecția copiilor împotriva abuzului sexual, în cadrul mandatelor lor respective și asigurând complementaritatea, pentru a maximiza valoarea operațională a expertizei lor combinate în beneficiul autorităților naționale competente ale statelor membre.

(9)Este esențial ca Eurojust să își asume un rol mai important în sprijinirea victimelor criminalității grave în cazurile transfrontaliere, în conformitate cu strategia Uniunii în acest domeniu și cu Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității 19 . Acest lucru este deosebit de relevant în cazurile care implică un număr mare de victime sau de victime ale fraudei în masă, în special în mediul online, cu legături cu diferite state membre și în cazurile care ar putea intra sub incidența mai multor jurisdicții, precum și în cazurile care implică violența de gen cu o dimensiune transfrontalieră. Eurojust ar trebui să sprijine în mod activ statele membre în respectarea drepturilor victimelor în cadrul procedurilor penale transfrontaliere, inclusiv prin facilitarea identificării victimelor, prin consilierea autorităților naționale competente cu privire la drepturile procedurale ale victimelor în temeiul dreptului intern și al dreptului Uniunii și prin acordarea de asistență în ceea ce privește accesul la despăgubiri și la restituire, inclusiv la bunurile care fac obiectul măsurilor de indisponibilizare și de confiscare.

(10)Competența Eurojust în ceea ce privește formele grave de criminalitate enumerate în anexa I ar trebui să fie clar definită, acoperind nu numai infracțiunile enumerate direct, ci și infracțiunile comise în scopul de a obține mijloacele necesare pentru comiterea, facilitarea sau săvârșirea formelor grave de criminalitate enumerate, sau pentru a asigura impunitatea celor care le comit. Pe lângă formele de criminalitate enumerate în mod explicit, Eurojust ar trebui să aibă flexibilitatea de a acorda asistență în alte cazuri, în limitele mandatului său prevăzut în prezentul regulament, la cererea unei autorități naționale competente, în cazul în care există o necesitate operațională specifică de a face acest lucru.

(11)Având în vedere faptul că Parchetul European (EPPO) a fost instituit prin intermediul unei cooperări consolidate, Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 20 este obligatoriu în toate elementele sale și direct aplicabil doar pentru statele membre care participă la cooperarea consolidată. Pentru cazurile care nu intră în sfera de competență a EPPO, Eurojust rămâne pe deplin competent în ceea ce privește formele grave de criminalitate enumerate în anexa I la prezentul regulament. Având în vedere mandatele lor respective, Eurojust ar trebui să poată acționa în cazurile referitoare la infracțiuni care intră în sfera de competență a EPPO atunci când cazurile respective implică atât state membre participante, cât și state membre neparticipante sau atunci când EPPO decide să nu acționeze, la cererea statelor membre neparticipante sau a EPPO. Eurojust ar trebui, în orice caz, să își păstreze competența de a sprijini cazurile referitoare la infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, ori de câte ori EPPO nu este competent sau nu își exercită competența. EPPO și Eurojust ar trebui să dezvolte o cooperare operațională strânsă în cadrul mandatelor lor respective, astfel cum este reglementată în continuare de acordul de lucru dintre acestea.

(12)În conformitate cu articolul 85 din TFUE, sarcinile Eurojust pot include inițierea de anchete penale. Rolul Eurojust nu ar trebui să se limiteze la a reacționa la cererile de asistență și de sprijin operațional din partea statelor membre, ci ar trebui să se extindă la promovarea proactivă a unui răspuns judiciar coordonat și strategic împotriva infracțiunilor grave la nivelul Uniunii. Pe baza poziției sale aflate la intersecția dintre anchetele naționale și cooperarea la nivelul Uniunii, Eurojust ar trebui să își poată utiliza capabilitățile analitice și expertiza pentru a facilita acțiunile întreprinse din proprie inițiativă, în cooperare cu statele membre și pe baza informațiilor furnizate de acestea, de Europol, de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), instituit prin Decizia 1999/352/CE a Comisiei, CECO, Euratom 21 , de EPPO și de alte organisme și agenții ale Uniunii. Acest lucru ar trebui să includă implicarea statelor membre eventual neincluse inițial într-un caz, precum și solicitarea adresată statelor membre de a deschide anchete sau de a lua anumite măsuri de anchetă, în special în cazul în care Eurojust identifică, pe baza analizei sale, legături între cazuri sau alte situații care necesită coordonare judiciară. În acest scop, membrii naționali ar trebui să fie împuterniciți să deschidă cazuri din proprie inițiativă în sistemul Eurojust de gestionare a cazurilor, consolidând astfel capacitatea Eurojust de a stimula coordonarea în mod proactiv, menținând în același timp supremația autorităților naționale competente în desfășurarea cercetărilor și a urmăririi penale.

(13)Coerența în ceea ce privește statutul, profilul și competențele membrilor naționali în toate statele membre este esențială pentru aplicarea eficace și uniformă a prezentului regulament. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă obligația de a numi membri naționali care sunt membri activi ai parchetelor sau ai magistraturii și care dețin calificările necesare pentru numirea în înalte funcții de la nivelul parchetelor sau al magistraturilor, precum și experiența practică relevantă a sistemelor juridice naționale și a cooperării judiciare internaționale în materie penală. Membrilor naționali ar trebui să li se încredințeze, în conformitate cu dreptul statului lor membru, cel puțin competențele necesare pentru a-și exercita pe deplin competențele și pentru a-și îndeplini în mod eficace sarcinile în temeiul prezentului regulament, astfel încât diferențele dintre regimurile naționale să nu împiedice operațiunile Eurojust, în special în cazuri urgente. Aceste competențe ar trebui să includă cel puțin: contactarea directă și schimbul de informații operaționale și de probe cu autoritățile naționale și din țările terțe competente și cu organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii; deschiderea, înregistrarea și gestionarea cazurilor în sistemul de gestionare a cazurilor; organizarea de reuniuni de coordonare și de centre de coordonare; participarea la echipele comune de anchetă și, după caz, inițierea constituirii sau facilitarea constituirii și a funcționării acestora, inclusiv prin semnarea unui acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă (acordul privind constituirea unei echipe comune de anchetă); participarea la platforme operaționale comune, la ECE și la platforme de coordonare judiciară; solicitarea adresată autorităților naționale competente de a efectua cercetări sau urmăriri penale sau de a lua orice altă măsură justificată în scopul unei cercetări sau urmăriri penale.

(14)Pentru a asigura luarea de măsuri în timp util în cazurile transfrontaliere, cu acordul autorității naționale competente și în conformitate cu dreptul intern, membrii naționali ar trebui, de asemenea, să fie împuterniciți să emită sau să execute cereri de cooperare judiciară sau de recunoaștere reciprocă, inclusiv măsuri de investigare în temeiul Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului 22 , ordine de indisponibilizare și de confiscare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1805 al Parlamentului European și al Consiliului 23 și ordine europene de divulgare a probelor electronice și ordine europene de păstrare a probelor electronice în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului 24 . În cazul în care dreptul intern impune acest lucru și în concordanță cu statutul membrului național ca membru activ al serviciilor de urmărire penală sau al sistemului judiciar, împuternicirea respectivă ar trebui să includă, de asemenea, emiterea măsurilor naționale subiacente necesare pentru a conferi efect juridic instrumentelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabil. În plus, aceștia ar trebui să poată solicita birourilor lor de recuperare a activelor să furnizeze informații cu privire la instrumentele, produsele sau bunurile care fac sau ar putea face obiectul unui ordin de indisponibilizare sau de confiscare și să ia măsuri imediate până la emiterea unui ordin de indisponibilizare, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2024/1260 a Parlamentului European și a Consiliului 25 . În cazurile urgente în care nu este posibil să se identifice sau să se contacteze autoritatea națională competentă în timp util, membrii naționali ar trebui să aibă competența de a lua măsurile respective în nume propriu, în conformitate cu dreptul intern, informând autoritatea națională competentă fără întârzieri nejustificate. Măsurile luate de membrii naționali în astfel de circumstanțe fac în continuare obiectul revizuirii de către autoritățile și instanțele naționale competente respective, în conformitate cu dreptul procedural național aplicabil. Statele membre pot acorda membrilor naționali competențe suplimentare față de cele prevăzute în prezentul regulament și notifică Comisia și colegiul în consecință. Pentru a se asigura că membrii naționali, supleanții și, după caz, asistenții acestora își pot exercita efectiv competențele care le sunt conferite în temeiul prezentului regulament și pot acționa ca autorități de cooperare judiciară pe deplin împuternicite în cadrul arhitecturii de cooperare judiciară a Uniunii, statele membre ar trebui să îi numească, în calitate de autoritate competentă în sensul actelor aplicabile ale Uniunii privind cooperarea judiciară în materie penală, în special al celor menționate în prezentul regulament. Atunci când acționează din proprie inițiativă, Eurojust ar trebui să poată acționa prin intermediul membrilor săi naționali, care, prezentându-și motivele, pot să solicite autorităților competente din statele lor membre să întreprindă o cercetare sau o urmărire penală cu privire la fapte specifice sau la orice altă măsură justificată în scopul cercetării sau al urmăririi penale. Cu titlu de exemplu, aceasta ar putea acoperi cererile de emitere a instrumentului relevant de cooperare judiciară, de efectuare a unei anchete financiare, de luare a unor măsuri provizorii prealabile procesului, de efectuare a unei audieri a martorilor sau a experților sau de adoptare a unor măsuri menite să protejeze victimele și martorii.

(15)Este necesar ca Eurojust să dispună de o structură de guvernanță care să îi permită să își îndeplinească sarcinile într-un mod mai eficace și mai eficient și să se alinieze la principiile aplicabile agențiilor Uniunii, în special la Declarația comună din 2012 a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate. În același timp, o astfel de abordare ar trebui să țină seama în mod corespunzător de natura specifică a Eurojust ca agenție de cooperare judiciară. În consecință, ar trebui garantată independența membrilor naționali și a colegiului în exercitarea funcțiilor lor operaționale. Eurojust ar trebui să fie format dintr-o structură de conducere, care să cuprindă Consiliul de administrație, Comitetul executiv și directorul administrativ, și dintr-o structură operațională, care să cuprindă membrii naționali și colegiul, funcțiile respective ale acestor organisme fiind clar delimitate în prezentul regulament.

(16)Pentru ca Eurojust să își îndeplinească misiunea și să își valorifice pe deplin potențialul în lupta împotriva criminalității transfrontaliere grave, dimensiunea sa operațională ar trebui consolidată prin reducerea sarcinii administrative a membrilor naționali, permițându-le acestora să se concentreze asupra dosarelor. Colegiul ar trebui să aibă competențe operaționale, în conformitate cu caracterul unic al agenției în ceea ce privește tratarea cazurilor judiciare și interacțiunea cu autoritățile naționale pe baza încrederii reciproce, în timp ce responsabilitățile administrative și bugetare ar trebui să fie asumate de Consiliul de administrație și de Comitetul executiv. În același spirit de simplificare și de reducere a implicării colegiului în sarcini neesențiale, pregătirea și coordonarea rapoartelor strategice, a documentelor de orientare și a altor rezultate analitice relevante pentru practicieni ar trebui încredințate într-o măsură din ce în ce mai mare personalului Eurojust, inclusiv în contextul ECE.

(17)Pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența proceselor decizionale, ar trebui instituit un consiliu de administrație ca organism independent de supraveghere, căruia să i se încredințeze sarcina de a adopta deciziile la cel mai înalt nivel privind bugetul, prioritățile strategice și aspectele legate de gestionare, inclusiv documentul unic de programare, bugetul anual, normele privind personalul și normele de securitate. Statele membre vor fi pe deplin implicate în guvernanța agenției prin reprezentarea lor în Consiliul de administrație. Pentru a menține separarea dintre aspectele administrative și cele operaționale, statelor membre ar trebui să li se interzică numirea membrilor naționali ca reprezentanți ai acestora în Consiliul de administrație, astfel încât gestionarea cazurilor operaționale și supravegherea administrativă să fie încredințate unor persoane care dispun de expertiza corespunzătoare în domeniile respective. Toate părțile reprezentate în Consiliul de administrație ar trebui să depună eforturi pentru a limita rata de înlocuire a reprezentanților lor, astfel încât să asigure continuitatea activității, și ar trebui să urmărească realizarea unei reprezentări echilibrate din punctul de vedere al genului.

(18)Ar trebui instituit un comitet executiv care să pregătească, să informeze și să asiste activitatea Consiliului de administrație și pregătirea reuniunilor acestuia. În plus, Comitetul executiv ar trebui, în cazurile prevăzute în prezentul regulament, să ia decizii în nume propriu cu privire la chestiuni legate de administrarea curentă a Eurojust.

(19)Cu respectarea deplină a separării responsabilităților administrative de cele operaționale, opiniile colegiului ar trebui luate în considerare atunci când deciziile administrative pot avea un impact semnificativ asupra activității operaționale a Eurojust, în special în ceea ce privește definirea domeniilor prioritare de criminalitate. Din acest motiv, în ceea ce privește aspectele enumerate în prezentul regulament, Consiliul de administrație și Comitetul executiv, în limitele competențelor lor respective, ar trebui să consulte colegiul în prealabil, înainte de a lua o decizie. Pentru a se asigura că opiniile colegiului sunt reprezentate în mod corespunzător, președintele Eurojust ar trebui să participe la Consiliul de administrație și la Comitetul executiv în calitate de reprezentant al colegiului. În cazul în care este probabil ca rapoartele, avizele, documentele de politică și orientările pe care Comitetul executiv le poate adopta să aibă o relevanță operațională directă, în special în cazul în care acestea se pot referi la investigații sau urmăriri penale în curs sau la alte informații strategice care nu sunt publice, colegiul ar trebui să fie consultat în prealabil.

(20)Directorul administrativ ar trebui să fie directorul Eurojust și ar trebui să răspundă în fața Consiliului de administrație. Directorul administrativ ar trebui să fie responsabil de executarea sarcinilor atribuite Eurojust prin prezentul regulament, inclusiv de asigurarea administrării curente a agenției, de punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Consiliul de administrație și de Comitetul executiv, precum și de pregătirea și execuția bugetului și a documentului unic de programare. Directorul administrativ ar trebui numit pe criterii de merit și pe baza calităților administrative și de conducere dovedite, precum și pe baza competenței și experienței relevante. Directorul administrativ este reprezentantul legal al Eurojust.

(21)Colegiul ar trebui să aleagă un președinte și un vicepreședinte ai Eurojust, din rândul membrilor naționali, pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Atunci când un membru național este ales în funcția de președinte, statul membru în cauză ar trebui să poată detașa, pe durata mandatului prezidențial, un funcționar care să dispună de calificările și experiența necesare pentru a consolida biroul național și a asigura funcționarea eficientă a acestuia, precum și să solicite o compensație din bugetul Eurojust. Aceștia pot avea statutul de supleant sau asistent al membrului național care a fost ales președinte sau pot îndeplini o funcție mai degrabă administrativă sau tehnică, iar fiecare stat membru ar trebui să poată stabili propriile cerințe în această privință. Întrucât mecanismul de compensare are un impact bugetar, competențele de executare necesare pentru stabilirea acestui mecanism ar trebui să fie conferite consiliului. În timp ce directorul administrativ este reprezentantul legal al Eurojust, președintele colegiului reprezintă Eurojust în forurile politice, în special atunci când prezintă activitățile, prioritățile operaționale și considerentele strategice ale Eurojust în fața instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, a țărilor terțe și a organizațiilor internaționale.

(22)Pentru a se asigura că Eurojust este în măsură să își îndeplinească sarcinile fără întârziere în cazuri urgente, fiecare birou național ar trebui să fie disponibil în orice moment pentru a primi și a prelucra cereri urgente. În acest scop, ar trebui luate măsuri pentru a se asigura că cel puțin un membru al fiecărui birou național poate fi contactat în orice moment, astfel încât cererile urgente referitoare la statul său membru să fie tratate fără întârziere.

(23)Fiecare stat membru ar trebui să instituie un sistem național de coordonare Eurojust pentru a sprijini activitatea membrului său național și pentru a asigura coordonarea dintre biroul național și autoritățile naționale competente ale statului membru respectiv. Aceste sisteme ar trebui să includă punctele de contact ale rețelelor cu care Eurojust întreține relații, cum ar fi Rețeaua de experți naționali privind echipele comune de anchetă (Rețeaua JIT), Rețeaua europeană de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război instituită prin Decizia 2002/494/JAI a Consiliului 26 , Rețeaua europeană de puncte de contact de combatere a corupției instituită prin Decizia 2008/852/JAI a Consiliului 27 , Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității informatice, Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității organizate și punctele de contact desemnate în temeiul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului 28 , precum și corespondenții naționali pentru Eurojust, pentru chestiuni legate de terorism, pentru chestiuni legate de competența EPPO, și Rețeaua judiciară europeană instituită prin Decizia 2008/976/JAI a Consiliului 29 . Statele membre pot decide că una sau mai multe dintre sarcinile respective urmează să fie îndeplinite de către același corespondent național.

(24)În scopul de a stimula și de a consolida coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală, este esențial ca Eurojust să primească de la autoritățile naționale informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Autoritățile naționale competente ar trebui să își informeze membrii naționali fără întârzieri nejustificate cu privire la înființarea și rezultatele echipelor comune de anchetă. Acestea ar trebui, de asemenea, să informeze membrii naționali, fără întârzieri nejustificate, în ceea ce privește cazurile din sfera de competență a Eurojust care implică în mod direct cel puțin trei state membre și pentru care cererile sau deciziile privind cooperarea judiciară au fost transmise către cel puțin două state membre. În anumite circumstanțe, acestea ar trebui, de asemenea, să informeze membrii naționali cu privire la conflictele de competență, livrările supravegheate și dificultățile repetate întâmpinate în executarea cererilor de cooperare judiciară. În ceea ce privește infracțiunile de terorism, autoritățile naționale competente ar trebui să își informeze membrii naționali cu privire la toate anchetele penale relevante de îndată ce acestea sunt transmise autorităților judiciare, indiferent dacă există sau nu o legătură cunoscută cu un alt stat membru sau cu o țară terță, sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul regulament.

(25)Una dintre principalele provocări în combaterea criminalității transfrontaliere grave este identificarea în timp util a legăturilor și a suprapunerilor dintre anchetele și urmăririle penale în curs care vizează rețelele infracționale, în special rețelele transnaționale de criminalitate organizată implicate în traficul de droguri, precum și anchetele și urmăririle penale privind frauda financiară sau alte forme grave de fraudă. În acest context, verificarea încrucișată a informațiilor relevante servește, de asemenea, la promovarea eficienței administrației judiciare prin prevenirea suprapunerii procedurilor paralele în fața diferitelor instanțe naționale, reducând astfel riscul de încălcare a principiului non bis in idem. Eurojust ar trebui să efectueze în mod sistematic verificări încrucișate ale informațiilor conținute în bazele de date relevante pentru a identifica legăturile dintre anchetele transfrontaliere și pentru a oferi o coordonare și un sprijin eficace autorităților naționale competente. Disponibilitatea seturilor de date analizate și a informațiilor verificate încrucișat este esențială pentru consolidarea eficace a cazurilor și sprijină autoritățile naționale competente în elaborarea unor abordări strategice în materie de urmărire penală.

(26)Înființarea și sprijinirea echipelor comune de anchetă reprezintă o piatră de temelie a activităților operaționale ale Eurojust. Eurojust ar trebui să ofere sprijin operațional, tehnic, analitic, juridic și financiar echipelor comune de anchetă, inclusiv prin consiliere cu privire la oportunitatea și cerințele juridice pentru înființarea unei echipe comune de anchetă, prin acordarea de asistență la elaborarea și negocierea acordurilor privind JIT, prin consiliere cu privire la strategiile de urmărire penală și la punerea în aplicare a acțiunilor operaționale, precum și prin posibilitatea de a implica Europol. Sprijinul financiar ar trebui acordat în conformitate cu normele financiare aplicabile și poate include forme simplificate de finanțare, cum ar fi sume forfetare, costuri unitare și finanțare forfetară. Eurojust ar trebui, de asemenea, să sprijine rețeaua JIT prin intermediul personalului său, în special prin organizarea reuniunilor și a activităților sale de formare, prin colectarea și analizarea evaluărilor echipelor comune de anchetă individuale și prin gestionarea sprijinului financiar acordat de Eurojust acestor echipe. După caz, pentru anchete transfrontaliere eficiente, Eurojust ar trebui, de asemenea, să faciliteze și să sprijine participarea la JIT a țărilor terțe, inclusiv a țărilor candidate și potențial candidate la aderarea la UE.

(27)Pentru a sprijini anchetele sau urmăririle penale transfrontaliere deosebit de complexe sau pentru a consolida cooperarea judiciară în abordarea formelor specifice de criminalitate gravă, Eurojust ar trebui să poată institui platforme de coordonare judiciară la cererea a două sau mai multe state membre sau din proprie inițiativă, cu acordul statelor membre în cauză. Aceste mecanisme de cooperare structurată semipermanentă ar trebui să reunească reprezentanți ai autorităților naționale competente, inclusiv membri ai birourilor naționale, și să fie sprijinite de personalul autorizat al Eurojust. Acestea ar trebui să faciliteze sincronizarea investigațiilor și a urmăririlor penale în mai multe jurisdicții, să contribuie la prevenirea potențialelor conflicte de jurisdicție, să permită schimbul prompt de informații și probe relevante pentru autoritățile judiciare, să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii comune de urmărire penală și să ofere asistență specializată autorităților naționale competente. Informațiile prelucrate în cadrul unei platforme de coordonare judiciară ar trebui tratate în conformitate cu prezentul regulament și stocate în sistemul de gestionare a cazurilor. Instituirea platformelor de coordonare judiciară se bazează pe experiența operațională de succes a Centrului internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), găzduit de Eurojust, care a demonstrat valoarea unui mecanism structurat, susținut și multijurisdicțional de cooperare judiciară în abordarea celor mai grave infracțiuni.

(28)Capacitatea Eurojust de a colecta, păstra, analiza și stoca informații care pot fi utilizate ca probe în cadrul procedurilor penale are cea mare importanță în domeniul genocidului, al crimelor împotriva umanității, al crimelor de război, al crimei de agresiune și al infracțiunilor conexe. Baza de date cu probe privind cele mai grave crime internaționale (CICED), instituită și gestionată de Eurojust, a demonstrat valoarea unică a unui mecanism centralizat și securizat pentru păstrarea și verificarea încrucișată a probelor privind cele mai grave crime internaționale din mai multe jurisdicții, sprijinind autoritățile naționale de urmărire penală și facilitând activitatea instanțelor și tribunalelor penale internaționale. În scopul interpretării prezentului regulament și fără a aduce atingere evoluției ulterioare a dreptului internațional, noțiunea de „cele mai grave crime internaționale” trebuie înțeleasă ca incluzând crima de genocid, crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune, astfel cum sunt definite în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.

(29)Prezentul regulament consolidează mandatul Eurojust de a păstra, a analiza și a stoca probe, oferind un cadru juridic pentru dezvoltarea în continuare a CICED. Atunci când este necesar, această capacitate ar trebui extinsă la alte forme grave de criminalitate din cadrul mandatului Eurojust, în special criminalitatea organizată, pentru a sprijini cercetări și urmăriri penale specifice pentru care a fost instituită o echipă comună de anchetă sau o platformă de coordonare judiciară. În special în acest sens, Eurojust și Europol ar trebui să coopereze îndeaproape în cadrul mandatelor lor respective, evitând suprapunerea eforturilor în ceea ce privește prelucrarea și analiza informațiilor în lupta împotriva criminalității organizate.

(30)Prevenirea și soluționarea conflictelor de competență între statele membre reprezintă o funcție-cheie a Eurojust, care completează cadrul instituit prin Decizia-cadru 2009/948/JAI a Consiliului 30 . Decizia-cadru respectivă a stabilit obligații pentru autoritățile competente ale statelor membre de a iniția consultări directe în cazul în care există motive întemeiate să se considere că se desfășoară proceduri paralele în diferite state membre și prevede implicarea Eurojust în cazul în care respectivele consultări nu conduc la un consens. Valorificând acest cadru, Eurojust ar trebui să joace un rol esențial în sprijinirea autorităților naționale competente în identificarea, prevenirea și soluționarea conflictelor de jurisdicție, inclusiv prin identificarea procedurilor paralele sau conexe, prin furnizarea de consiliere juridică cu privire la aplicarea principiului non bis in idem consacrat la articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin emiterea de avize motivate fără caracter obligatoriu sau de recomandări privind soluționarea unor astfel de conflicte și prin facilitarea transferului de proceduri către jurisdicția statului membru cel mai în măsură să desfășoare urmărirea penală. Această funcție este esențială pentru a preveni impunitatea, pentru a evita suprapunerea procedurilor și pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor judiciare în toate statele membre.

(31)Urmărirea, indisponibilizarea, confiscarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni reprezintă un domeniu prioritar pentru sprijinul operațional al Eurojust. Eurojust ar trebui să asiste statele membre în cazurile transfrontaliere de recuperare a activelor, inclusiv în ceea ce privește confiscarea ulterioară condamnării și confiscarea care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare, și ar trebui să coopereze îndeaproape cu birourile de recuperare a activelor desemnate în conformitate cu Decizia 2007/845/JAI a Consiliului și cu alte autorități competente pentru a spori la maximum eficacitatea investigațiilor financiare și a procedurilor de recuperare a activelor, inclusiv prin utilizarea instrumentelor prevăzute în Directiva (UE) 2024/1260.

(32)Eurojust ar trebui, în complementaritate cu Europol și în limitele mandatelor lor respective, să sprijine autoritățile competente ale statelor membre în contextul anchetelor digitale și al accesului la probele electronice. Având în vedere importanța tot mai mare a probelor electronice în cadrul anchetelor penale transfrontaliere, este necesar ca Eurojust să funcționeze ca un centru operațional și de cunoștințe specializat pentru autoritățile judiciare care se confruntă cu peisajul juridic complex care reglementează accesul transfrontalier la date, inclusiv în ceea ce privește cererile directe adresate furnizorilor de servicii în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1543 31 . În acest context, Eurojust și Europol ar trebui să se bazeze pe cooperarea lor stabilită în domeniul probelor electronice și să o dezvolte în continuare, inclusiv prin intermediul proiectului SIRIUS, care oferă practicienilor din domeniul judiciar și al asigurării respectării legii cunoștințe, instrumente și formare privind accesul transfrontalier la probele electronice.

(33)Comunicarea dintre autoritățile naționale competente și Eurojust ar trebui să se desfășoare prin intermediul unui sistem informatic descentralizat securizat, bazat pe puncte de acces e-CODEX, care să permită schimbul transfrontalier fiabil și securizat de informații. Comisia ar trebui să fie responsabilă de crearea, întreținerea și dezvoltarea unui software de implementare de referință pe care statele membre și Eurojust să îl poată alege pentru a îl utiliza, gratuit, ca sistem back-end. Eurojust ar trebui să instituie un sistem de gestionare a cazurilor pentru prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal, care să permită gestionarea și coordonarea cercetărilor și a urmăririlor penale, schimbul securizat de informații, verificarea încrucișată a datelor pentru a identifica legăturile dintre cazuri, precum și conservarea și analiza probelor. Accesul la sistemul de gestionare a cazurilor ar trebui să fie strict limitat la persoanele autorizate în limitele prevăzute în prezentul regulament. Sistemul informatic descentralizat instituit în temeiul prezentului regulament este aceeași infrastructură tehnică precum cea menționată în Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European și al Consiliului 32 , în Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (UE) 2024/3011 al Parlamentului European și al Consiliului 33 , care se bazează pe aceeași rețea de puncte de acces e-CODEX și de software de implementare de referință. Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze utilizarea respectivului sistem informatic descentralizat comun pentru comunicarea, facilitarea și schimburile legate de instrumentele de cooperare judiciară în temeiul regulamentelor respective, asigurând astfel coerența și interoperabilitatea în întreaga arhitectură de cooperare judiciară digitală a Uniunii și evitând suprapunerea infrastructurii tehnice în cadrul diferitelor instrumente juridice.

(34)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului 34 stabilește norme armonizate pentru protecția și libera circulație a datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau în scopul executării pedepselor penale, inclusiv în scopul protejării împotriva amenințărilor la adresa securității publice și al prevenirii acestora. În vederea asigurării aceluiași nivel de protecție pentru persoanele fizice prin drepturi ce pot fi exercitate în mod legal în întreaga Uniune și a preîntâmpinării divergențelor care împiedică schimbul de date cu caracter personal între Eurojust și autoritățile competente din statele membre, normele pentru protecția și libera circulație a datelor operaționale cu caracter personal prelucrate de Eurojust ar trebui să fie în conformitate cu Directiva (UE) 2016/680. Prezentul regulament și Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 35 ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal de către Eurojust, normele specifice privind protecția datelor din prezentul regulament prevalând ca lex specialis asupra normelor generale din Regulamentul (UE) 2018/1725. Aceste norme specifice sunt în concordanță cu principiile care stau la baza Regulamentului (UE) 2018/1725, precum și cu dispozițiile regulamentului respectiv referitoare la supravegherea independentă, căile de atac, răspunderea și sancțiunile.

(35)Toate prelucrările de date cu caracter personal de către Eurojust în cadrul competențelor sale în vederea îndeplinirii sarcinilor ce îi revin ar trebui să fie considerate prelucrări de date operaționale cu caracter personal. Prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal de către Eurojust ar trebui să se limiteze strict la categoriile de date enumerate în anexa II și ar trebui să facă obiectul unor termene stricte de stocare legate de încheierea procedurilor, achitări și hotărâri judecătorești definitive, cu mecanisme automatizate de revizuire pentru a asigura conformitatea. Pentru a sprijini funcțiile analitice și strategice extinse ale Eurojust, prezentul regulament prevede posibilitatea de a păstra datele operaționale cu caracter personal pentru o perioadă mai lungă atunci când acest lucru este strict necesar în scopuri analitice și strategice, sub rezerva unor condiții clare și a unor garanții solide în materie de protecție a datelor și într-un cadru clar și sigur din punct de vedere juridic, compatibil cu normele aplicabile ale Uniunii în materie de protecție a datelor. Având în vedere că Eurojust prelucrează, de asemenea, date administrative cu caracter personal, prelucrarea unor astfel de date ar trebui să facă obiectul normelor generale din Regulamentul (UE) 2018/1725. Dispozițiile privind protecția datelor din prezentul regulament nu afectează normele aplicabile privind admisibilitatea datelor cu caracter personal ca probe în procedurile judiciare penale în instanță, cât și în etapele anterioare. Datele prelucrate de Eurojust ar trebui stocate într-o infrastructură europeană de cloud, astfel încât să se asigure treptat infrastructuri digitale și capabilități de cloud suverane.

(36)Protecția drepturilor și libertăților persoanelor vizate impune o atribuire clară a responsabilităților pentru protecția datelor în temeiul prezentului regulament. Statele membre ar trebui să fie responsabile pentru exactitatea datelor pe care le-au transmis către Eurojust și care au fost prelucrate ca atare de către Eurojust, pentru actualizarea acestor date și pentru legalitatea transmiterii acelor date către Eurojust. Eurojust ar trebui să fie responsabil pentru exactitatea datelor furnizate de alți furnizori de date sau care rezultă din propriile analize sau activități de colectare a datelor. Eurojust ar trebui să se asigure că datele cu caracter personal sunt prelucrate în mod corect și legal, colectate și prelucrate în scopuri specifice, adecvate, relevante și neexcesive în raport cu aceste scopuri, că nu sunt stocate mai mult decât este necesar și că sunt prelucrate într-un mod care asigură un nivel adecvat de securitate și confidențialitate.

(37)În regulamentul de procedură al Eurojust ar trebui să fie incluse garanții adecvate pentru stocarea datelor operaționale cu caracter personal în scopuri de arhivare în interes public sau în scopuri statistice. Atunci când datele operaționale cu caracter personal sunt transmise sau furnizate către Eurojust de către statul membru, autoritatea competentă, membrul național sau corespondentul național pentru Eurojust ar trebui să aibă dreptul de a solicita rectificarea sau ștergerea datelor respective în conformitate cu dispozițiile aplicabile din prezentul regulament și din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(38)O persoană vizată ar trebui să își poată exercita dreptul de acces la datele operaționale cu caracter personal care o privesc și care sunt prelucrate de Eurojust, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725. O astfel de cerere poate fi adresată la intervale rezonabile, în mod gratuit, la Eurojust sau la autoritatea națională de supraveghere într-un stat membru ales de persoana vizată. Se pot aplica limitări ale dreptului de acces în cazul în care divulgarea ar pune în pericol o investigație în curs sau siguranța unei persoane, în conformitate cu condițiile stabilite prin prezentul regulament și prin Regulamentul (UE) 2018/1725. Accesul la datele operaționale cu caracter personal în cadrul Eurojust ar trebui să fie strict limitat la membrii naționali, supleanții acestora, experții naționali detașați autorizați, utilizatorii desemnați ai sistemului național și personalul autorizat al Eurojust, în limitele prevăzute în prezentul regulament.

(39)Persoana desemnată drept responsabil cu protecția datelor în cadrul Eurojust ar trebui să dețină cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește legislația și practicile în materie de protecție a datelor, proporționale cu operațiunile de prelucrare a datelor efectuate de Eurojust și cu nivelul de protecție necesar pentru datele cu caracter personal prelucrate.

(40)Pentru a facilita cooperarea dintre AEPD și autoritățile naționale de supraveghere, AEPD și autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să se reunească periodic în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor, în conformitate cu normele privind supravegherea coordonată prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725, fără a afecta independența AEPD sau responsabilitatea sa de supraveghere a Eurojust în ceea ce privește protecția datelor.

(41)În calitate de prim destinatar pe teritoriul Uniunii al datelor cu caracter personal furnizate de țări terțe sau organizații internaționale sau obținute de la acestea, Eurojust ar trebui să fie responsabil de exactitatea acestor date și ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a verifica exactitatea acestora în momentul primirii lor sau atunci când le pune la dispoziția altor autorități. În cazuri excepționale, Eurojust ar trebui să poată prelungi termenele de stocare a datelor operaționale cu caracter personal pentru a-și atinge obiectivele, sub rezerva principiului limitării scopului și în urma unei analize atente a tuturor intereselor aflate în joc, inclusiv a celor ale persoanelor vizate, și sub supravegherea AEPD. În temeiul cadrului juridic aplicabil privind protecția datelor, Eurojust face obiectul normelor generale privind răspunderea contractuală și extracontractuală aplicabile instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.

(42)Eurojust ar trebui să mențină relații privilegiate cu Rețeaua judiciară europeană în materie penală, bazate pe consultare și complementaritate, în special prin intermediul membrilor fiecărui birou național desemnat ca puncte de contact pentru Rețeaua judiciară europeană. Complementaritatea dintre Rețeaua judiciară europeană și Eurojust ar trebui exercitată în conformitate cu mandatele lor respective, Eurojust având competență în cazurile complexe care implică infracțiuni transfrontaliere grave care necesită o coordonare activă și, eventual, o strategie comună de urmărire penală între mai multe jurisdicții. Un sistem de alocare a cazurilor între Eurojust și Rețeaua judiciară europeană (RJE) ar trebui să garanteze că Eurojust își concentrează resursele asupra celor mai complexe anchete transfrontaliere privind infracțiuni grave, caracterizate în special prin cercetări sau urmăriri penale desfășurate în paralel în diferite state membre, conflicte de jurisdicție, implicarea a mai mult de două cadre juridice sau autorități judiciare, legături cu criminalitatea organizată sau o urgență operațională excepțională sau o importanță strategică la nivelul Uniunii.

(43)Printre deciziile privind instituirea structurilor interne ale Eurojust, Consiliul de administrație ar trebui să stabilească relațiile instituționale și administrative dintre Eurojust și rețelele pe care le găzduiește, în special rețelele instituite prin Deciziile 2002/494/JAI, 2007/845/JAI și 2008/852/JAI ale Consiliului și prin Concluziile Consiliului de instituire a Rețelei judiciare europene în materie de criminalitate organizată din 14 iunie 2024.

(44)Eurojust ar trebui să stabilească și să mențină o cooperare strânsă cu Europol, în vederea asigurării exercitării coerente și coordonate a mandatelor respective și a evitării suprapunerii eforturilor, precum și a creării unui continuum între informațiile din domeniul asigurării respectării legii și coordonarea judiciară, care să permită transpunerea rapidă a datelor operative în materie penală în cercetări și urmăriri penale oportune și bine coordonate. Combinația dintre datele operative în materie penală și capabilitățile analitice ale Europol și funcțiile de coordonare judiciară ale Eurojust permite autorităților competente să detecteze mai rapid modelele infracționale transfrontaliere și să răspundă în mod eficace amenințărilor infracționale emergente. Un acord de lucru, care face obiectul unei revizuiri periodice și este actualizat la cererea Comisiei și în consultare cu aceasta, ar trebui să stabilească modalitățile practice ale cooperării respective și să consolideze practicile de cooperare consacrate, inclusiv modalitățile practice de acces reciproc indirect la informațiile deținute de Eurojust și, respectiv, Europol prin intermediul unui sistem automatizat optimizat de tip „rezultat pozitiv/negativ” (hit/no hit). Sistemul respectiv ar trebui optimizat prin măsuri tehnice de îmbunătățire a capabilităților de verificare încrucișată. Ar trebui prevăzută, de asemenea, posibilitatea de a institui platforme operaționale comune cu acordul autorităților naționale competente, precum și participarea reprezentanților Europol la reuniunile colegiului în care sunt discutate chestiuni de interes comun, astfel încât să se intensifice discuțiile operaționale prin furnizarea de expertiză și informații suplimentare pentru deliberările legate de cazuri. Orice acces al Europol la datele deținute de Eurojust ar trebui să fie limitat, prin mijloace tehnice, la informațiile care fac obiectul mandatelor respective ale agențiilor în cauză ale Uniunii. Eurojust și Europol ar trebui să se informeze reciproc în permanență cu privire la orice activitate care implică finanțarea echipelor comune de anchetă.

(45)Eurojust ar trebui să stabilească și să mențină o relație strânsă cu EPPO, pe baza cooperării reciproce în cadrul mandatelor și competențelor lor respective. Eurojust ar trebui să primească un mandat explicit de a oferi sprijin consolidat în cazurile care intră în sfera de competență a EPPO, la cererea EPPO, în special în cazurile care necesită măsuri de investigare sau alte forme de cooperare în statele membre care nu participă la cooperarea consolidată privind instituirea EPPO sau în cazurile care implică țări terțe sau care necesită coordonarea dintre investigațiile efectuate de EPPO și cele efectuate de autoritățile naționale competente ale statelor membre care nu participă la EPPO. O coordonare mai strânsă între cele două organisme ar trebui să contribuie la evitarea suprapunerii eforturilor, să faciliteze cooperarea cu statele membre neparticipante și cu țările terțe și să sprijine gestionarea cuprinzătoare a cazurilor în cadrul investigațiilor cu o dimensiune transfrontalieră. Ar trebui prevăzută participarea reprezentanților EPPO la reuniunile colegiului în cadrul cărora sunt discutate chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze coordonarea operațională și conștientizarea reciprocă. Sistemul automatizat de tip „rezultat pozitiv/negativ” între Eurojust și EPPO ar trebui, de asemenea, optimizat prin măsuri tehnice de îmbunătățire a schimbului de informații. Eurojust ar trebui să raporteze EPPO, fără întârzieri nejustificate, orice comportament infracțional cu privire la care EPPO ar putea să își exercite competența și ar trebui să notifice acest lucru statelor membre, cu excepția cazului în care EPPO consideră că o astfel de notificare ar afecta eficacitatea sau confidențialitatea investigațiilor sale. Modalitățile practice de cooperare între Eurojust și EPPO ar trebui stabilite într-un acord de lucru, care ar trebui să facă obiectul unei revizuiri periodice.

(46)Pentru a contribui la protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii, Eurojust ar trebui să coopereze cu ceilalți actori antifraudă implicați în protecția intereselor financiare ale Uniunii, cum ar fi EPPO, Europol, OLAF, ACSB și Autoritatea vamală a UE, pentru a aborda aspecte relevante pentru coordonarea activităților antifraudă, cum ar fi facilitarea schimbului de informații, desfășurarea de acțiuni coordonate sau comune, schimbul de informații privind tendințele infracționale emergente în activitățile care afectează interesele financiare ale Uniunii, schimbul de bune practici, inclusiv aspecte legate de securitatea și dezvoltarea tehnologiei informației, stabilirea de criterii pentru raportarea comună sau coordonarea activităților de formare sau evoluțiile generale privind arhitectura antifraudă a Uniunii. Fiind un actor relevant în protejarea intereselor financiare ale Uniunii, Eurojust ar trebui să participe activ la astfel de activități comune de cooperare.

(47)Pentru a se asigura că raportul care trebuie prezentat în fiecare an de către Comisie în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE include o imagine de ansamblu cuprinzătoare a măsurilor luate pentru combaterea fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, Eurojust ar trebui să contribuie la pregătirea raportului respectiv. Această contribuție ar trebui să acopere rezultatele obținute și activitățile desfășurate în acest scop de Eurojust.

(48)Eurojust ar trebui să fie în măsură să facă schimb de date cu caracter personal cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, în măsura necesară îndeplinirii sarcinilor sale cu respectarea deplină a protejării vieții private și a altor drepturi și libertăți fundamentale. Eurojust ar trebui să își întărească cooperarea cu autoritățile competente din țările terțe și cu organele organizațiilor internaționale, în temeiul unei strategii de cooperare elaborate o dată la patru ani în consultare cu Comisia. Acordurile de lucru dintre Eurojust și autoritățile competente ale unei țări terțe pot lua forma unor acorduri de lucru strategice, care sunt independente de un acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului 218 din TFUE, dar care îl precedă adesea, sau a unor acorduri de punere în aplicare a unui astfel de acord internațional. După caz, angajamentele de cooperare cu implicații financiare ar trebui incluse în acordurile internaționale încheiate de Uniune cu țări terțe pentru a asigura resurse adecvate pentru cooperarea operațională. Pentru a facilita cooperarea și a consolida încrederea reciprocă cu partenerii internaționali, ar trebui clarificat cadrul juridic care reglementează detașarea magistraților de legătură în țări terțe, inclusiv în ceea ce privește sarcinile lor, obligațiile în materie de protecție a datelor și condițiile în care aceștia pot face schimb de date operaționale cu caracter personal cu autoritățile competente din țara terță. Atunci când identifică o necesitate operațională de cooperare cu o țară terță sau cu o organizație internațională, Eurojust ar trebui să aibă posibilitatea de a atrage atenția Comisiei asupra necesității unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unei recomandări de deschidere a negocierilor privind un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE.

(49)Chiar și în absența unui acord internațional, Eurojust ar trebui să stabilească și să mențină relații operaționale cu țările terțe considerate a fi de importanță strategică pentru cooperarea judiciară, în special cu țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE, în cazul în care proiectele finanțate de UE urmăresc să ofere sprijin și asistență operațională, inițiind partenerii respectivi la metodele de cooperare judiciară și de lucru ale UE. În acest scop, punctele de contact rezidente din țările terțe prioritare ar trebui să fie găzduite de Eurojust pe baza unui acord de lucru și în urma numirii de către Consiliul de administrație, oferind canale fiabile și stabile pentru schimburile judiciare și reducând întârzierile în tratarea cererilor de cooperare. Rolul acestor puncte de contact este de a accelera, coordona sau facilita executarea cererilor de cooperare judiciară, de a sprijini comunicarea și coordonarea dintre Eurojust, statele membre și autoritățile competente ale țării terțe în cauză și de a facilita participarea acestor autorități la reuniunile de coordonare și la echipele comune de anchetă sprijinite de Eurojust. Accesul acestor puncte de contact la sistemul Eurojust de gestionare a cazurilor ar trebui să fie strict limitat la datele relevante pentru îndeplinirea funcțiilor lor, iar orice schimb de date operaționale cu caracter personal ar trebui să aibă loc numai pe baza derogărilor pentru situații specifice prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui luate măsuri organizatorice specifice pentru a se asigura că integrarea unor astfel de actori în cadrul Eurojust este însoțită de garanții adecvate în materie de securitate a informațiilor și de protecție a datelor.

(50)Ar trebui prevăzută participarea procurorilor de legătură detașați la Eurojust din țări terțe sau de la organizații internaționale la reuniunile colegiului în cadrul cărora sunt discutate chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze relațiile operaționale și să se faciliteze schimburile directe între practicieni.

(51)Pentru a garanta autonomia și independența deplină a Eurojust, agenției ar trebui să i se acorde un buget autonom, cu venituri provenind în principal dintr-o contribuție de la bugetul general al Uniunii, mai puțin în ceea ce privește salariile și alte retribuții ale membrilor naționali, ale supleanților și ale asistenților, care sunt suportate de statul membru. Procedura bugetară a Uniunii ar trebui să se aplice în ceea ce privește contribuția Uniunii și alte subvenții de la bugetul general al Uniunii. Auditarea conturilor ar trebui efectuată de Curtea de Conturi și ar trebui aprobată de Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului European. Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului 36 ar trebui să se aplice Eurojust.

(52)Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau aspectele grave legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale care constituie o abatere de la obligațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai Uniunii de natură să conducă la proceduri disciplinare sau, după caz, penale, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 37 , astfel cum a fost modificat, ar trebui să se aplice Eurojust fără restricții, iar OLAF ar trebui să poată efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, EPPO are competența de a investiga și urmări penal cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform dispozițiilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 38 .

(53)Colegiul ar trebui să beneficieze de consiliere de specialitate detaliată și cuprinzătoare cu privire la drepturile fundamentale care pot fi afectate de activitățile agenției. În acest scop, personalul Eurojust ar trebui să includă cel puțin un expert responsabil de sprijinirea Eurojust în garantarea respectării drepturilor fundamentale în toate activitățile și sarcinile sale, în special în activitățile sale operaționale, inclusiv schimbul de date cu caracter personal cu țările terțe. Ar trebui să fie posibilă desemnarea unui membru al personalului Eurojust care a beneficiat de formare specializată în dreptul și practica drepturilor fundamentale. Expertul desemnat respectiv ar trebui să coopereze îndeaproape cu responsabilul cu protecția datelor, în limitele competențelor lor respective. În măsura în care este vorba despre chestiuni legate de protecția datelor, responsabilitatea deplină ar trebui să revină responsabilului cu protecția datelor.

(54)Pentru a spori transparența și controlul democratic al Eurojust este necesar să se prevadă un mecanism în temeiul articolului 85 alineatul (1) din TFUE pentru evaluarea comună de către Parlamentul European și parlamentele naționale a activităților Eurojust. Această evaluare ar trebui să aibă loc în cadrul unei reuniuni interparlamentare la nivel de comisii, cu participarea membrilor comisiilor competente ale Parlamentului European și ale parlamentelor naționale, și ar trebui să respecte pe deplin independența Eurojust în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse în cazuri operaționale specifice și în ceea ce privește obligația de discreție și confidențialitate. Este oportun să se evalueze periodic aplicarea prezentului regulament. În termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia ar trebui să evalueze performanța Eurojust în raport cu obiectivele, mandatul, sarcinile, guvernanța și amplasamentul acestuia, inclusiv o evaluare o dată la zece ani a măsurii în care continuarea activității agenției rămâne justificată.

(55)Funcționarea Eurojust ar trebui să fie transparentă în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din TFUE. Consiliul de administrație ar trebui să adopte dispoziții specifice privind modul în care se garantează dreptul de acces public la documente. Obligația de transparență ar trebui să se aplice Eurojust într-un mod care să nu pericliteze obligația de confidențialitate în activitatea sa operațională. Anchetele administrative efectuate de Ombudsmanul European ar trebui să respecte această obligație. Pentru a spori transparența Eurojust față de cetățenii Uniunii și pentru a-și consolida responsabilitatea, Eurojust ar trebui să publice pe site-ul său o listă a membrilor Consiliului său de administrație și ai Comitetului executiv și, după caz, rezumate ale concluziilor reuniunilor Consiliului de administrație, respectând în același timp cerințele aplicabile în materie de protecție a datelor.

(56)Dispozițiile necesare privind găzduirea Eurojust în Țările de Jos, unde își are sediul, și normele specifice aplicabile personalului Eurojust și membrilor familiilor acestora ar trebui să fie stabilite într-un acord privind sediul încheiat între Eurojust și Regatul Țărilor de Jos. Având în vedere că prezentul regulament instituie un consiliu de administrație care nu a fost prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1727, acordul privind sediul ar trebui modificat sau înlocuit pentru a se asigura că domeniul său de aplicare în ceea ce privește persoanele îi cuprinde pe membrii consiliului de administrație și familiile acestora. Același lucru ar trebui să fie valabil, după caz, pentru punctele de contact rezidente detașate din țări terțe și familiilor acestora. Statul membru ar trebui să ofere cele mai bune condiții posibile pentru a asigura funcționarea Eurojust, inclusiv școlarizare multilingvă de orientare europeană și legături adecvate de transport, astfel încât să atragă resurse umane de înaltă calitate dintr-o zonă geografică cât mai extinsă cu putință.

(57)Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unei entități responsabile de sprijinirea și consolidarea coordonării și a cooperării dintre autoritățile judiciare din statele membre în legătură cu formele grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre sau care impun urmărirea penală pe baze comune, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(58)[În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.] SAU [În conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, Irlanda a notificat, prin scrisoarea din [data], intenția sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament.]

(59)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(60)AEPD a fost consultată în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la [data].

(61)Prezentul regulament respectă pe deplin drepturile și libertățile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la respectarea vieții private, astfel cum sunt protejate de articolele 8 și, respectiv, 7 din cartă, precum și de articolul 16 din TFUE, dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil în temeiul articolului 47 din cartă, prezumția de nevinovăție în temeiul articolului 48 din cartă și drepturile victimelor criminalității.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE, OBIECTIVE ȘI SARCINI

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală („Eurojust”).

2.Eurojust, astfel cum a fost instituit prin prezentul regulament, înlocuiește agenția instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1727 și îi succedă acesteia.

3.Prezentul regulament stabilește norme privind structura, funcționarea, domeniul de acțiune și atribuțiile Eurojust.

4.Eurojust sprijină și consolidează coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate care intră în sfera de competență a Eurojust în conformitate cu articolul 5, în cazul în care infracțiunea respectivă afectează două sau mai multe state membre sau necesită urmărirea penală pe baze comune, inclusiv atunci când are repercusiuni la nivelul Uniunii.

Articolul 2

Statut juridic

1.Eurojust este un organ al Uniunii și are personalitate juridică.

2.În fiecare dintre statele membre, Eurojust beneficiază de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice în temeiul dreptului intern. Acesta poate, în special, să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în proceduri judiciare.

3.Eurojust este reprezentat de un director administrativ.

Articolul 3

Sediu

Sediul Eurojust este la Haga, Țările de Jos.

Articolul 4

Sarcini

Acesta îndeplinește următoarele sarcini:

(a)acordă asistență autorităților naționale competente și organelor competente ale organizațiilor internaționale în asigurarea celei mai bune coordonări posibile a cercetărilor și urmăririlor penale, inclusiv prin facilitarea și sprijinirea emiterii și executării cererilor de cooperare judiciară în materie penală și a deciziilor privind cooperarea judiciară în materie penală, în special a celor bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce;

(b)primește, colectează, stochează, prelucrează, analizează și face schimb de informații, inclusiv de date operaționale cu caracter personal, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, cu autoritățile naționale competente ale statelor membre, cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, cu țări terțe, cu organizații internaționale și cu părți private relevante, în conformitate cu prezentul regulament și cu normele aplicabile în materie de protecție a datelor;

(c)verifică încrucișat informațiile stocate în bazele de date relevante pentru a identifica legăturile dintre investigațiile transfrontaliere și informează în acest sens statele membre în cauză sau, după caz, Parchetul European (EPPO);

(d)colectează, păstrează, analizează și stochează probe privind cele mai grave infracțiuni internaționale și infracțiunile conexe și facilitează schimbul de astfel de probe cu autoritățile naționale competente ale statelor membre și ale țărilor terțe și cu organele competente ale instanțelor penale internaționale sau punerea lor directă la dispoziția acestora;

(e)sprijină autoritățile naționale competente în activitățile care vizează urmărirea, indisponibilizarea, confiscarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cazurile transfrontaliere, inclusiv confiscarea ulterioară condamnării și confiscarea care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare în cadrul procedurilor în materie penală;

(f)sprijină autoritățile naționale competente ale statelor membre în stabilirea și menținerea unor relații de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale în vederea facilitării cooperării judiciare în materie penală;

(g)cooperează îndeaproape cu organele, oficiile și agențiile Uniunii, în special:

i.cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), inclusiv prin implicarea reciprocă și coordonarea activităților operaționale;

ii.cu EPPO, prin sprijinirea investigațiilor sale pentru care sunt necesare măsuri de investigare sau orice altă formă de cooperare în statele membre care nu participă la cooperarea consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO 39 sau în țări terțe, precum și a cazurilor care necesită coordonarea dintre investigațiile efectuate de EPPO și cele efectuate de autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la EPPO, inclusiv prin sprijinirea înființării de echipe comune de investigare;

iii.cu alte organe, oficii și agenții ale Uniunii care, în limitele mandatelor respective ale acestora, colectând informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust;

(h)cooperează cu rețelele și organismele care își desfășoară activitatea în domeniul cooperării judiciare în materie penală, le coordonează și le sprijină, inclusiv prin găzduirea acestora, după caz;

(i)acordă asistență autorităților naționale competente în ceea ce privește respectarea drepturilor victimelor în contextul procedurilor penale transfrontaliere;

(j)colectează și analizează cunoștințe specializate, în special prin examinarea informațiilor stocate în sistemul Eurojust de gestionare a cazurilor și în jurisprudența națională, internațională și a Uniunii relevantă, precum și prin elaborarea de bune practici și furnizarea de consiliere în limitele mandatului său, după caz, în contextul centrelor de expertiză în materie penală (ECE) ale Eurojust;

(k)furnizează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, la cerere, constatări analitice și consiliere tehnică pe baza expertizei sale dobândite în urma cazurilor tratate;

(l)furnizează, dacă este necesar, asistență tehnică, operațională, analitică, juridică, financiară și strategică în chestiuni care țin de mandatul său;

(m)cooperează în mod structurat și periodic, inclusiv prin încheierea de acorduri de lucru bilaterale sau multilaterale care reglementează modalitățile unei astfel de cooperări, cu actorii antifraudă implicați în protecția intereselor financiare ale Uniunii, cum ar fi EPPO, Europol, OLAF, ACSB și Autoritatea vamală a UE.

Articolul 5

Competența Eurojust

1.Eurojust are competență în privința următoarelor infracțiuni, inclusiv în cazul în care astfel de infracțiuni sunt săvârșite în legătură cu activități care au o dimensiune hibridă sau fac parte din acestea:

(a)formele grave de criminalitate enumerate în anexa I;

(b)infracțiunile care intră în sfera de competență a EPPO;

(c)infracțiunile săvârșite pentru procurarea mijloacelor necesare comiterii, pentru facilitarea sau săvârșirea infracțiunilor grave enumerate în anexa I sau pentru a asigura impunitatea celor care comit astfel de infracțiuni.

2.Eurojust acționează, la cererea unei autorități naționale competente, a unui organ competent al unei organizații internaționale, a EPPO, în limitele competenței sale, sau din proprie inițiativă.

3.În ceea ce privește alte forme de criminalitate decât cele enumerate în anexa I, Eurojust poate sprijini cercetările și urmăririle penale la cererea unei autorități naționale competente a statelor membre.

4.În ceea ce privește infracțiunile care intră în sfera de competență a EPPO, Eurojust își exercită competența:

(a)în cazurile care implică state membre care nu participă la forma de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO, la cererea statelor membre respective sau a EPPO;

(b)în cazurile în care sunt implicate state membre care participă la forma de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO, atunci când EPPO a decis să nu își exercite competența.

5.Eurojust are competența de a asista EPPO și în cazurile care implică țări terțe sau în care este necesară coordonarea între investigațiile efectuate de EPPO și investigațiile efectuate de autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la forma de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO.

6.Eurojust poate oferi asistență în ceea ce privește cercetările și urmăririle penale care afectează:

(a)cel puțin două state membre;

(b)un stat membru, atunci când cazul are repercusiuni la nivelul Uniunii;

(c)cel puțin un stat membru și o țară terță sau o organizație internațională, cu condiția să se aplice oricare dintre următoarele condiții:

i.a fost adoptată o decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în conformitate cu articolul 36 din Directiva (UE) 2016/680 sau a fost încheiat un acord internațional, un acord de cooperare sau un acord de lucru cu țara terță sau organizația internațională respectivă;

ii.a fost desemnat un punct de contact în țara terță sau în organizația internațională respectivă; sau

iii.există un interes esențial în furnizarea unei astfel de asistențe;

(d)două sau mai multe țări terțe sau organizații internaționale, atunci când cazul poate avea repercusiuni la nivelul Uniunii, cu condiția să fi fost adoptată o decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în conformitate cu articolul 36 din Directiva (UE) 2016/680, să fi fost încheiat un acord internațional, un acord de cooperare sau un acord de lucru cu fiecare dintre acestea și sub rezerva aprobării prealabile de către colegiu.

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA EUROJUST

SECȚIUNEA I

Structură

Articolul 6

Structura Eurojust

1.Eurojust este format dintr-o structură de conducere și o structură operațională.

2.Structura de conducere cuprinde:

(a)un consiliu de administrație, care exercită funcțiile prevăzute la articolul 10;

(b)un comitet executiv, care exercită funcțiile prevăzute la articolul 13;

(c)un director administrativ, căruia îi revin responsabilitățile prevăzute la articolul 15.

3.Structura operațională cuprinde:

(a)membrii naționali, care exercită competențele prevăzute la articolul 18;

(b)colegiul, care exercită competențele prevăzute la articolul 20.

SECȚIUNEA II

Consiliul de administrație

Articolul 7

Componența Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și dintr-un reprezentant al Comisiei.

2.Consiliul de administrație include, de asemenea:

(a)președintele Eurojust, fără drept de vot;

(b)directorul administrativ, fără drept de vot.

3.Fiecare membru al consiliului de administrație are un supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește. Nici membrul Consiliului de administrație, nici supleantul acestuia care reprezintă un stat membru nu pot fi membrul național sau orice alt membru al biroului național al statului membru respectiv detașat la Eurojust.

4.Membrii Consiliului de administrație și supleanții acestora sunt numiți pe baza expertizei lor în domeniul justiției penale, ținând seama de nivelul lor de vechime și experiență relevantă, inclusiv în chestiuni de conducere, administrative și bugetare.

5.Toate părțile reprezentate în Consiliul de administrație depun eforturi pentru a reduce la minimum rata de înlocuire a reprezentanților, pentru a asigura continuitatea activității consiliului. Toate părțile urmăresc realizarea echilibrului de gen în cadrul Consiliului de administrație.

6.Mandatul membrilor și al supleanților acestora este de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.

Articolul 8

Președintele Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi cu drept de vot, cu o majoritate de două treimi din membrii respectivi. Vicepreședintele îl înlocuiește în mod automat pe președinte în cazul în care acesta nu își poate îndeplini atribuțiile.

2.Durata mandatului președintelui și al vicepreședintelui este de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată. Dacă pe durata mandatului lor aceștia încetează să mai fie membri ai Consiliului de administrație, mandatul lor expiră automat la aceeași dată.

Articolul 9

Reuniunile Consiliului de administrație

1.Președintele convoacă reuniunile Consiliului de administrație.

2.Președintele și directorul administrativ al Eurojust participă la deliberări, fără drept de vot.

3.Consiliul de administrație se reunește în ședință ordinară cel puțin de două ori pe an. În plus, acesta se reunește la inițiativa președintelui, la solicitarea Comisiei sau la solicitarea a cel puțin o treime dintre membrii săi.

4.Consiliul de administrație poate invita să participe la ședințele sale, în calitate de observator, orice persoană a cărei opinie poate fi de interes.

5.În cazul în care este necesar, Consiliul de administrație poate organiza reuniuni comune cu Consiliul de administrație al Europol.

6.Membrii Consiliului de administrație și supleanții acestora pot, sub rezerva regulamentului de procedură al Consiliului de administrație, să fie asistați la reuniuni de consilieri sau experți.

7.În cazul în care pe ordinea de zi figurează o chestiune de confidențialitate sau de conflict de interese, Consiliul de administrație discută și decide cu privire la chestiunea respectivă fără prezența membrului în cauză. Normele detaliate de aplicare a acestei dispoziții pot fi stabilite în regulamentul de procedură.

Articolul 10

Funcțiile Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație furnizează orientările strategice pentru activitățile Eurojust și, în special:

(a)adoptă proiectul de document unic de programare al agenției menționat la articolul 12, înainte de transmiterea acestuia Comisiei, spre avizare;

(b)ținând seama de avizul Comisiei, adoptă documentul unic de programare cu o majoritate de două treimi din membrii cu drept de vot;

(c)adoptă raportul anual de activitate consolidat și programul de lucru anual și multianual;

(d)adoptă propriul regulament de procedură, precum și regulamentul de procedură al Comitetului executiv;

(e)adoptă norme de prevenire și gestionare a conflictelor de interese în ceea ce privește membrii săi, membrii naționali și membrii birourilor naționale;

(f)adoptă normele de securitate;

(g)exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți 40 în ceea ce privește personalul Eurojust, în conformitate cu alineatul (2);

(h)adoptă normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Statutul funcționarilor;

(i)numește directorul administrativ și, dacă este cazul, îi prelungește mandatul sau îl demite din funcție, în conformitate cu articolul 14;

(j)numește ofițeri de legătură detașați în țările terțe menționate la articolul 61;

(k)numește și demite un contabil și un responsabil pentru protecția datelor care acționează independent din punct de vedere funcțional în îndeplinirea atribuțiilor lor;

(l)adoptă planul de securitate, planul de asigurare a continuității activității și planul de recuperare în caz de dezastru;

(m)adoptă o decizie de stabilire a normelor privind detașarea experților naționali la Eurojust, menționată la articolul 72;

(n)adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii cu drept de vot, bugetul anual al Eurojust și exercită alte funcții bugetare în ceea ce privește bugetul Eurojust, în conformitate cu capitolul VI;

(o)adoptă normele financiare aplicabile Eurojust în conformitate cu articolul 69;

(p)adoptă strategia de cooperare menționată la articolul 60, după consultarea colegiului;

(q)autorizează încheierea acordurilor de lucru în conformitate cu articolul 54 alineatul (3);

(r)adoptă decizii privind instituirea structurilor interne ale Eurojust și, dacă este necesar, privind modificarea acestora, luând în considerare nevoile asociate activității Eurojust și având în vedere buna gestiune bugetară;

(s)adoptă orice altă decizie neoperațională care nu este atribuită în mod expres Comitetului executiv sau directorului administrativ în conformitate cu prezentul regulament.

2.Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Statutul funcționarilor, o decizie întemeiată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care competențele relevante de autoritate împuternicită să facă numiri sunt delegate directorului administrativ și în care sunt definite condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul administrativ este autorizat să subdelege aceste competențe.

3.În cazul în care anumite circumstanțe excepționale impun acest lucru, Consiliul de administrație poate, prin intermediul unei decizii adoptate cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, să suspende temporar delegarea competențelor autorității împuternicite să facă numiri către directorul administrativ și subdelegarea competențelor respective de către acesta și să le exercite sau să le delege unuia dintre membrii săi sau unui membru al personalului, altul decât directorul administrativ.

Articolul 11

Regulile de vot ale Consiliului de administrație

1.Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, Consiliul de administrație ia decizii cu majoritatea membrilor săi cu drept de vot.

2.În cazul în care Comisia își exprimă profunda îngrijorare cu privire la o propunere de decizie prezentată Consiliului de administrație cu privire la aspecte legate de Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei 41 și de Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, Consiliul de administrație amână adoptarea deciziei. În termen de 15 zile, Consiliul de administrație o reexaminează și o adoptă, eventual cu modificări, în a doua lectură, fie cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, inclusiv reprezentantul Comisiei, fie cu o majoritate de patru cincimi din reprezentanții statelor membre.

3.Fiecare membru cu drept de vot dispune de un vot. În absența unui membru cu drept de vot, dreptul său de vot poate fi exercitat de supleantul său.

4.Președintele participă la vot.

5.Președintele și directorul administrativ al Eurojust nu participă la vot.

6.În cazul în care președintele își exprimă profunda îngrijorare cu privire la o decizie adoptată în temeiul articolului 10 alineatul (1) literele (a), (c), (p) și (r), hotărând pe baza unei decizii a colegiului adoptate prin consens, Consiliul de administrație acordă atenție deplină acestor preocupări și, după caz, reexaminează proiectul de decizie înainte de a trece la adoptare.

7.Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație stabilește în mod detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele unui alt membru.

Articolul 12

Programarea anuală și multianuală

1.Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, Consiliul de administrație adoptă un document unic de programare care conține programarea anuală și multianuală, pe baza unui proiect pregătit de directorul administrativ și revizuit de Comitetul executiv, ținând seama de avizul Comisiei. Consiliul de administrație înaintează documentul de programare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

2.Documentul de programare devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii și, dacă este necesar, se modifică în consecință.

3.Programul anual de lucru cuprinde obiective detaliate și rezultate preconizate, inclusiv indicatori de performanță. Acesta conține, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate și informații care indică resursele financiare și umane alocate fiecărei acțiuni, în conformitate cu principiile întocmirii și gestionării bugetului pe activități. Programul de lucru anual trebuie să fie conform cu programul de lucru multianual menționat la alineatul (4). Acesta indică în mod clar ce sarcini au fost adăugate, modificate sau anulate comparativ cu exercițiul financiar anterior.

4.Consiliul de administrație modifică programul anual de activitate adoptat atunci când o nouă atribuție este încredințată Eurojust. Orice modificare substanțială a programului de lucru anual se adoptă prin aceeași procedură ca și cea aplicabilă pentru adoptarea programului de lucru anual inițial. Consiliul de administrație poate delega directorului administrativ competența de a aduce modificări nesubstanțiale programului anual de activitate.

5.Programul de lucru multianual stabilește programarea strategică globală, inclusiv obiectivele, strategia de cooperare cu autoritățile țărilor terțe și cu organele organizațiilor internaționale menționate la articolul 60, rezultatele estimate și indicatorii de performanță. Acesta stabilește, de asemenea, programarea resurselor, inclusiv bugetul multianual și personalul. Programarea resurselor se actualizează anual. Programarea strategică se actualizează, dacă este cazul, și în special pentru a reflecta rezultatul evaluării menționate la articolul 74.

SECȚIUNEA III

Comitetul executiv

Articolul 13

Comitetul executiv

1.Consiliul de administrație este asistat de un comitet executiv.

2.Comitetul executiv este prezidat de președintele Eurojust.

3.Comitetul executiv:

(a)pregătește deciziile care urmează să fie adoptate de Consiliul de administrație și monitorizează punerea în aplicare a deciziilor adoptate de acesta;

(b)revizuiește proiectul de buget anual, proiectul de program anual de activitate și proiectul de raport anual de activitate consolidat întocmit de directorul administrativ;

(c)se asigură, împreună cu Consiliul de administrație, că se dă curs în mod adecvat constatărilor și recomandărilor rezultate din rapoartele de audit și evaluările interne sau externe, constatărilor investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 42 și rezultatelor, inclusiv deciziilor judiciare, investigațiilor efectuate de EPPO, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii;

(d)fără a aduce atingere responsabilităților directorului administrativ, îi acordă acestuia asistență și consiliere în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor Consiliului de administrație, pentru a consolida supravegherea gestionării administrative și bugetare.

(e)adoptă rapoarte, documente de politică, orientări în beneficiul autorităților naționale competente și avize referitoare la activitatea Eurojust, sub rezerva consultării prealabile a colegiului în cazuri excepționale în care chestiunea are o relevanță operațională esențială;

(f)îndeplinește orice alte sarcini delegate de Consiliul de administrație.

4.Comitetul executiv adoptă decizii administrative, inclusiv:

(a)o strategie antifraudă proporțională cu riscurile de fraudă, având în vedere costurile și beneficiile măsurilor care trebuie puse în aplicare și bazată pe un proiect pregătit de directorul administrativ;

(b)acțiuni ca urmare a rapoartelor de audit, inclusiv a celor ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) 43 ;

(c)strategii privind relațiile cu instituțiile Uniunii, planificarea bugetară și negocierile, inclusiv în contextul cadrului financiar multianual;

(d)confirmarea procurorilor de legătură, precum și a punctelor de contact detașate la Eurojust;

(e)inițierea negocierilor pentru încheierea acordurilor de lucru.

5.Atunci când este necesar din motive de urgență, Comitetul executiv poate adopta decizii provizorii în numele Consiliului de administrație, în special în chestiuni legate de gestionarea administrativă și bugetară, inclusiv suspendarea delegării competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri. Aceste decizii sunt prezentate Consiliului de administrație spre confirmare în cadrul următoarei sale reuniuni.

6.Comitetul executiv este alcătuit din următorii membri cu drept de vot:

(a)președintele Eurojust;

(b)vicepreședintele;

(c)doi membri numiți de Consiliul de administrație dintre membrii săi cu drept de vot;

(d)un reprezentant al Comisiei.

7.Directorul administrativ participă la reuniunile Comitetului executiv fără drept de vot și poate delega participarea acestuia, dacă este necesar.

8.Comitetul executiv poate invita, de asemenea, în calitate de observatori fără drept de vot, alți participanți la anumite puncte de pe ordinea de zi.

9.Durata mandatului membrilor Consiliului de administrație care fac parte din Comitetul executiv este de doi ani. Mandatul respectiv expiră înainte de încheierea sa în cazul în care membrul în cauză încetează să mai fie membru al Consiliului de administrație.

10.Comitetul executiv se reunește cel puțin o dată pe lună. Acesta se reunește, de asemenea, la inițiativa președintelui sau la cererea membrilor săi.

11.Comitetul executiv ia deciziile cu majoritatea membrilor săi.

SECȚIUNEA IV

Directorul administrativ

Articolul 14

Numirea, revocarea și prelungirea mandatului

1.Directorul administrativ este angajat ca agent temporar al Eurojust în temeiul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene.

2.Directorul administrativ este numit de Consiliul de administrație pe baza meritelor și a competențelor atestate, dintr-o listă de candidați propuși de Comitetul executiv, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente menite să asigure cea mai largă participare posibilă a candidaților și un echilibru de gen adecvat.

3.În scopul semnării contractului directorului administrativ, Eurojust este reprezentat de președintele Consiliului de administrație.

4.Durata mandatului directorului administrativ este de cinci ani. Înainte de sfârșitul acestei perioade, Comitetul executiv efectuează o analiză care ia în considerare o evaluare a performanțelor directorului administrativ, precum și sarcinile și provocările viitoare ale Eurojust.

5.La propunerea Comitetului executiv, care ține cont de evaluarea menționată la alineatul (4), Consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului administrativ o singură dată, cu cel mult cinci ani.

6.Un director administrativ al cărui mandat a fost prelungit nu poate participa la o altă procedură de selecție pentru același post la încheierea perioadei totale de mandat.

7.Directorul administrativ poate fi demis din funcție numai printr-o decizie a Consiliului de administrație, la propunerea Comitetului executiv.

8.Consiliul de administrație adoptă deciziile referitoare la numirea, la prelungirea mandatului sau la demiterea din funcție a directorului administrativ cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot.

Articolul 15

Sarcinile și responsabilitățile directorului administrativ

1.Directorul administrativ gestionează Eurojust și răspunde în fața Consiliului de administrație. În exercitarea atribuțiilor sale, directorul administrativ este asistat de personalul Eurojust, în conformitate cu articolul 71.

2.Directorul administrativ își îndeplinește sarcinile în mod independent, fără a solicita sau primi instrucțiuni de la vreun guvern sau alt organism.

3.Directorul administrativ este reprezentantul legal al Eurojust.

4.Directorul administrativ răspunde de punerea în aplicare a atribuțiilor acordate Eurojust în temeiul prezentului regulament. În special, directorul administrativ este responsabil pentru:

(a)asigurarea administrării curente a Eurojust;

(b)punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Consiliul de administrație și de Comitetul executiv;

(c)asigurarea respectării normelor financiare ale Eurojust;

(d)elaborarea proiectului de document unic de programare și prezentarea acestuia Comitetului executiv spre revizuire și Consiliului de administrație spre adoptare, după consultarea Comisiei;

(e)punerea în aplicare a documentului unic de programare și raportarea către Consiliul de administrație cu privire la punerea sa în aplicare;

(f)elaborarea raportului anual de activitate consolidat al Eurojust și prezentarea acestuia Consiliului de administrație în vederea evaluării și a adoptării;

(g)sprijinirea președintelui Consiliului de administrație în pregătirea reuniunilor Consiliului de administrație și sprijinirea președintelui Eurojust în pregătirea reuniunilor Comitetului executiv și ale colegiului;

(h)elaborarea unui plan de acțiune pentru a da curs constatărilor și recomandărilor rezultate din rapoartele de audit și evaluările interne sau externe, privind constatările investigațiilor efectuate de OLAF și privind rezultatele, inclusiv deciziile judiciare, ale investigațiilor efectuate de EPPO, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii, și raportarea de două ori pe an Comisiei și periodic Consiliului de administrație și Comitetului executiv cu privire la progresele înregistrate;

(i)protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive de combatere a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, fără a aduce atingere competenței OLAF și a EPPO, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit;

(j)elaborarea unor strategii privind măsurile antifraudă, sporirea eficienței și realizarea de sinergii, a unei strategii privind cooperarea cu țările terțe sau cu organizațiile internaționale și a unei strategii privind gestionarea organizațională și sistemele de control intern pentru Eurojust și prezentarea acestora către Consiliul de administrație spre aprobare;

(k)pregătirea proiectului de norme financiare aplicabile Eurojust în vederea adoptării de către Consiliul de administrație;

(l)elaborarea proiectului de situație a estimărilor de venituri și cheltuieli ale Eurojust și execuția bugetului acestuia în vederea adoptării de către Consiliul de administrație;

(m)promovarea diversității și a echilibrului de gen în ceea ce privește recrutarea personalului Eurojust.

SECȚIUNEA V

Membrii naționali

Articolul 16

Statutul membrilor naționali

1.Eurojust are câte un membru național detașat de fiecare stat membru în conformitate cu sistemul său juridic. Membrul național are locul de muncă obișnuit la sediul Eurojust.

2.Membrii naționali:

(a)sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor lor membre;

(b)dețin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al magistraturilor din statele lor membre respective și dispun de experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale sau organismele internaționale sau ale Uniunii relevante, precum și în ceea ce privește cooperarea judiciară internațională în materie penală; și

(c)au cel puțin competențele menționate la articolul 18 pentru a-și putea îndeplini sarcinile.

3.Mandatul membrilor naționali este de cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată. În cazul în care un membru supleant al membrului național nu este în măsură să acționeze în numele unui membru național sau nu este în măsură să înlocuiască un membru național, membrul național rămâne în funcție la expirarea mandatului său până la reînnoirea mandatului sau înlocuirea sa, cu acordul statului membru în cauză.

4.Fiecare membru național este sprijinit de un birou național, astfel cum se menționează la articolul 17.

Articolul 17

Birourile naționale

1.Fiecare birou național este format din membrul național, cel puțin un supleant al membrului național și un asistent. Supleantul are locul de muncă obișnuit la sediul Eurojust. În cazul în care un stat membru decide astfel, asistentul poate avea locul de muncă obișnuit în statul membru în cauză.

2.În conformitate cu dreptul intern aplicabil, supleantul are același statut, aceleași competențe și aceleași drepturi de acces ca și membrul național. Supleantul poate acționa în numele membrului național sau îl poate înlocui pe acesta. Mandatul supleanților este de cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată.

3.Un asistent poate, de asemenea, acționa în numele membrului național sau îl poate înlocui pe acesta, dacă are statutul menționat la articolul 16 alineatul (2).

4.Membrul național poate fi asistat de supleanți sau asistenți suplimentari. Dacă este necesar și cu acordul colegiului, aceștia pot avea locul de muncă obișnuit la sediul Eurojust. Statele membre înștiințează președintele Eurojust și Comisia cu privire la numirea membrilor naționali, a supleanților și a asistenților.

5.Salariile și alte retribuții ale membrilor naționali, ale supleanților și ale asistenților sunt suportate de statul lor membru, fără a se aduce atingere articolului 24.

6.Fiecare birou național este sprijinit de cel puțin un expert național detașat. Experții naționali detașați au statut de procuror, judecător sau reprezentant al autorității judiciare cu competențe echivalente cu cele ale unui procuror sau judecător în temeiul dreptului intern al acestora.

7.Statele membre pot aloca personal suplimentar biroului național pentru misiuni operaționale pe termen scurt, inclusiv stagiari din cadrul Rețelei Europene de Formare Judiciară.

8.Experții naționali detașați și alte categorii suplimentare de personal se subordonează autorității membrului național în exercitarea atribuțiilor legate de funcțiile operaționale ale Eurojust.

9.Birourile naționale sunt sprijinite de personalul autorizat al Eurojust. Numărul de membri autorizați ai personalului Eurojust alocați fiecărui birou național și atribuțiile lor de serviciu sunt stabilite de directorul administrativ după consultarea membrului național.

10.Cel puțin un membru al fiecărui birou național este desemnat ca punct de contact pentru Rețeaua Judiciară Europeană 44 pentru a contribui la a se stabili dacă o cerere trebuie tratată cu sprijinul Eurojust sau al Rețelei Judiciare Europene.

11.Membrul național, membrul supleant, un asistent care are dreptul să îl înlocuiască pe membrul național sau un expert național detașat trebuie să fie disponibili să primească și să prelucreze cererile urgente în orice moment, inclusiv 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, pentru a se asigura că Eurojust este în măsură să își îndeplinească fără întârziere atribuțiile în cazuri urgente.

12.În cazul în care membrii birourilor naționale acționează în cadrul funcțiilor operaționale ale Eurojust, cheltuielile relevante legate de activitățile respective sunt considerate cheltuieli operaționale.

Articolul 18

Competențele membrilor naționali

1.Membrii naționali au competența:

(a)de a deschide, a înregistra și a gestiona cazurile în sistemul Eurojust de gestionare a cazurilor;

(b)de a contacta, a consulta și a face schimb direct de informații operaționale și de probe cu orice autoritate națională competentă din statul lor membru, precum și cu orice organ, oficiu sau agenție relevantă a Uniunii, inclusiv EPPO și Europol;

(c)de a contacta direct, a consulta și a face schimb de informații operaționale și de probe cu autoritățile naționale competente din țările terțe și cu organele competente ale organizațiilor internaționale, în conformitate cu angajamentele internaționale ale statului lor membru și cu normele de protecție a datelor;

(d)de a facilita sau a sprijini în alt mod emiterea sau executarea oricăror cereri de cooperare judiciară sau de recunoaștere reciprocă;

(e)de a autoriza, pe baza tuturor informațiilor relevante disponibile, inclusiv, după caz, pe baza contribuțiilor din partea responsabilului cu protecția datelor, transferul de date operaționale cu caracter personal necesare în scopul unei investigații specifice în care este implicat statul lor membru, în conformitate cu articolele 94b, 94c și 94d din Regulamentul (UE) 2018/1725; în cazul în care datele operaționale cu caracter personal care urmează să fie transferate au fost furnizate de mai multe state membre în contextul investigației respective, autorizația este acordată de fiecare membru național al tuturor statelor membre care au furnizat datele respective;

(f)de a organiza reuniuni de coordonare sau centre de coordonare;

(g)de a participa la echipe comune de anchetă și, după caz, a iniția sau facilita constituirea și funcționarea acestora, inclusiv prin semnarea de acorduri privind JIT;

(h)de a participa la platforme operaționale comune, la ECE și la platforme de coordonare judiciară;

(i)după caz, de a participa la grupurile operative operaționale și la reuniunile operaționale ale Europol;

(j)de a solicita autorităților naționale competente din statele lor membre să convină asupra instituirii unor mecanisme de coordonare, inclusiv a unor platforme operaționale comune, cu Europol, astfel cum se menționează la articolul 57 alineatul (5);

(k)de a solicita autorităților naționale competente din statul lor membru să întreprindă o cercetare sau o urmărire penală pentru fapte specifice sau de a întreprinde un act specific de procedură penală sau orice altă măsură justificată în scopul unei cercetări sau urmăriri penale;

(l)de a contribui la identificarea, prevenirea și soluționarea conflictelor de competență, inclusiv prin emiterea de avize motivate, prin invitarea autorităților naționale competente să accepte că una dintre ele este cea mai în măsură să conducă urmărirea penală și prin facilitarea transferului procedurilor.

2.Cu acordul autorității naționale competente și în conformitate cu dreptul intern, membrii naționali pot:

(a)să emită sau să execute orice cerere de cooperare judiciară sau de recunoaștere reciprocă, inclusiv:

i.să dispună, să solicite sau să execute măsuri de investigare, astfel cum se prevede în Directiva 2014/41/UE;

ii.să emită, să solicite sau să execute ordine de indisponibilizare, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1805;

iii.să emită un ordin european de divulgare a probelor electronice sau un ordin european de păstrare a probelor electronice, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului 45 ;

(b)solicita birourilor lor naționale de recuperare a activelor să furnizeze informații cu privire la instrumentele, produsele sau bunurile care fac sau ar putea face obiectul unui ordin de indisponibilizare sau de confiscare și lua măsuri imediate până la emiterea unui ordin de indisponibilizare, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2024/1260 46 .

3.În cazurile urgente în care nu este posibil să se contacteze autoritatea națională competentă în timp util, membrii naționali au competența de a lua măsurile menționate la alineatul (2) în conformitate cu dreptul lor intern. Aceștia informează autoritatea națională competentă, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice măsuri luate în temeiul prezentului alineat.

4.În cazul în care, în temeiul dreptului intern, competențele menționate la alineatele (2) și (3) sunt conferite unei alte autorități naționale competente, membrul național poate solicita autorității respective să emită sau să execute măsura în cauză.

5.Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), statele membre pot acorda competențe suplimentare membrilor naționali în scopul exercitării atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament. Statele membre respective înștiințează Comisia și colegiul cu privire la aceste competențe.

6.Membrii naționali au acces sau pot obține fără întârzieri nejustificate, în conformitate cu dreptul lor intern, informațiile cuprinse în următoarele registre ale statului lor membru:

(a)cazierele judiciare;

(b)registrele privind persoanele arestate;

(c)registrele privind cercetările;

(d)registrele ADN, registrele amprentelor digitale și registrele de înmatriculare a vehiculelor, dacă sunt relevante pentru anchetele penale;

(e)ECRIS în conformitate cu articolul 14 alineatele (1) și (4) din Regulamentul (UE) 2019/816 al Parlamentului European și al Consiliului 47 ;

(f)registrele centralizate de conturi bancare și sistemele de extragere a datelor instituite în temeiul Directivei (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului 48 ;

(g)alte registre ale autorităților publice, în cazul în care aceste informații sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament.

SECȚIUNEA VI

Colegiul

Articolul 19

Componența colegiului

1.Colegiul este alcătuit din toți membrii naționali.

2.Membrii colegiului pot fi asistați de consilieri sau experți.

Articolul 20

Atribuțiile și funcțiile colegiului

1.Colegiul este responsabil de funcțiile operaționale ale Eurojust și acționează în deplină independență.

2.În special, colegiul:

(a)facilitează identificarea procedurilor conexe, inclusiv solicitând membrilor naționali să verifice dacă există anchete paralele sau acțiuni de urmărire penală privind fapte sau infracțiuni similare în curs în statele lor membre respective;

(b)identifică aspectele transversale și cele mai bune practici în chestiuni operaționale, solicitând, dacă este necesar, membrilor naționali să ia legătura cu punctele naționale de contact relevante ale rețelelor judiciare sau cu alte autorități naționale competente;

(c)solicită directorului administrativ să pregătească analize privind impactul jurisprudenței internaționale, a Uniunii și naționale asupra aspectelor operaționale;

(d)furnizează contribuții operaționale Comitetului executiv pentru definirea priorităților în cooperare cu țările terțe și pentru documentele operaționale pentru care Europol solicită contribuția Eurojust;

(e)solicită Comitetului executiv să instituie ECE în conformitate cu articolul 31 și platforme de coordonare judiciară în conformitate cu articolul 27;

(f)la cererea Comitetului executiv sau a Consiliului de administrație, oferă consiliere cu privire la aspecte care sunt direct legate de aspectele operaționale;

(g)adoptă normele de punere în aplicare necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale.

3.Colegiul ia deciziile operaționale, inclusiv cu privire la:

(a)deschiderea, înregistrarea și gestionarea cazurilor din proprie inițiativă în sistemul Eurojust de gestionare a cazurilor, pe baza informațiilor furnizate de unul sau mai multe state membre sau pe baza informațiilor primite de la o țară terță, de la o organizație internațională sau de la orice organ, oficiu sau agenție a Uniunii, în special Europol și EPPO, sau elaborate de personalul Eurojust;

(b)în contextul cazurilor din proprie inițiativă deschise în temeiul literei (a), transmiterea către autoritățile naționale competente ale statelor membre în cauză a informațiilor relevante pentru inițierea, extinderea sau desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale care ar putea intra în sfera lor de competență;

(c)în contextul cazurilor din proprie inițiativă deschise în temeiul literei (a), organizarea unei reuniuni de coordonare în cazul în care colegiul consideră că este necesar un angajament direct între autoritățile naționale competente ale statelor membre în cauză pentru a asigura coordonarea eficace a cercetărilor și urmăririlor penale ale acestora;

(d)evaluarea măsurii în care un caz care implică un stat membru are repercusiuni la nivelul Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (6) litera (b);

(e)stabilirea faptului dacă există un interes esențial în furnizarea de asistență în cazurile care implică cel puțin un stat membru și o țară terță sau o organizație internațională, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) litera (c) punctul (iii);

(f)aprobarea cererilor de cooperare prezentate de țări terțe sau de organizații internaționale care intră sub incidența articolului 5 alineatul (6) litera (d);

Articolul 21

Reuniunile colegiului

1.Președintele convoacă reuniunile colegiului.

2.Colegiul se reunește cel puțin o dată pe lună. Acesta se reunește, de asemenea, la inițiativa președintelui sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.

3.Directorul administrativ și personalul autorizat al Eurojust sunt invitați să participe la reuniunile colegiului, după caz, fără drept de vot.

4.Colegiul invită reprezentanți ai EPPO și ai Europol să participe la reuniunile sale, fără drept de vot, atunci când se discută chestiuni de interes comun. De asemenea, colegiul poate invita reprezentanți ai organismelor Uniunii, procurori de legătură detașați la Eurojust, puncte de contact detașate la Eurojust și alte autorități naționale sau internaționale competente, după caz, fără drept de vot.

5.Colegiul poate invita la reuniunile sale orice altă persoană a cărei opinie poate prezenta interes, în calitate de observator.

Articolul 22

Regulile de vot ale colegiului

1.Colegiul depune eforturi pentru a-și adopta deciziile prin consens. În cazul în care nu se poate ajunge la un consens, colegiul își adoptă deciziile cu majoritatea membrilor săi, fără întârzieri nejustificate.

2.Fiecare membru național dispune de un vot. În absența unui membru cu drept de vot, supleantul are dreptul de a exercita dreptul de vot, cu respectarea condițiilor stabilite la articolul 17 alineatul (2). În absența supleantului, asistentul are dreptul de a exercita dreptul de vot, cu respectarea condițiilor stabilite la articolul 17 alineatul (3).

Articolul 23

Președintele și vicepreședintele Eurojust

1.Colegiul alege cu o majoritate de două treimi din membrii săi un președinte și un vicepreședinte dintre membrii naționali. Dacă după al doilea tur de scrutin nu poate fi întrunită o majoritate de două treimi, vicepreședintele este ales cu majoritatea simplă a membrilor colegiului, în timp ce pentru alegerea președintelui rămâne necesară majoritatea de două treimi.

2.Președintele își exercită funcțiile în numele colegiului. Președintele:

(a)reprezintă Eurojust în relațiile instituționale externe;

(b)convoacă și prezidează reuniunile colegiului și ale Comitetului executiv și informează colegiul cu privire la orice chestiune care prezintă interes pentru acesta;

(c)conduce activitatea colegiului;

(d)participă la reuniunile Consiliului de administrație fără drept de vot;

(e)exercită orice altă funcție stabilită în Regulamentul său de procedură.

3.Vicepreședintele exercită funcțiile prevăzute la alineatul (2) pe care președintele i le încredințează și îl înlocuiește pe președinte în cazul în care acesta din urmă se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. În exercitarea atribuțiilor lor specifice, președintele și vicepreședintele sunt asistați de personalul Eurojust.

4.Durata mandatului președintelui și a vicepreședintelui este de patru ani; acesta poate fi reînnoit o singură dată.

5.Atunci când un membru național este ales președinte sau vicepreședinte al Eurojust, mandatul său este prelungit pentru a se asigura că își poate îndeplini funcția de președinte sau vicepreședinte.

6.În cazul în care președintele sau vicepreședintele nu mai îndeplinește condițiile cerute pentru exercitarea atribuțiilor sale, acesta poate fi destituit de colegiu, care hotărăște la propunerea unei treimi din membrii săi. Decizia se adoptă în baza unei majorități de două treimi din membrii colegiului, excluzând președintele sau vicepreședintele în cauză.

7.Atunci când un membru național este ales președinte al Eurojust, statul membru în cauză poate detașa o altă persoană calificată corespunzător pentru a consolida biroul național pe durata mandatului respectivei persoane în funcția de președinte. Un stat membru care decide să detașeze o astfel de persoană are dreptul să solicite compensații în conformitate cu articolul 24.

Articolul 24

Mecanismul de compensații pentru alegerea în funcția de președinte

1.Statul membru al cărui membru național este ales președinte are dreptul la despăgubiri în sensul articolului 23 alineatul (7), în conformitate cu mecanismul instituit de Consiliu prin intermediul actelor de punere în aplicare.

2.Compensațiile se acordă oricărui stat membru în cazul în care:

(a)membrul său național a fost ales în funcția de președinte;

(b)statul membru respectiv solicită compensații din partea colegiului și furnizează o justificare pentru necesitatea de a consolida biroul național din cauza creșterii volumului de lucru.

3.Compensația acordată este egală cu 50 % din salariul național al persoanei detașate. Compensațiile pentru cheltuielile de întreținere și alte cheltuieli conexe sunt acordate pe o bază comparativă cu cele prevăzute pentru funcționarii Uniunii sau alți funcționari detașați în străinătate.

4.Costurile mecanismului de compensații sunt suportate din bugetul Eurojust.

CAPITOLUL III

ASPECTE OPERAȚIONALE

SECȚIUNEA I

Facilitarea cooperării și coordonării judiciare

Articolul 25

Sprijin pentru cercetările și urmăririle penale transfrontaliere

1.Eurojust sprijină și consolidează cooperarea dintre autoritățile competente ale statelor membre, țările terțe și organele competente ale organizațiilor internaționale și asigură cea mai bună coordonare posibilă a cercetărilor și a urmăririlor penale, în special prin furnizarea de sprijin operațional, analitic și strategic.

2.În sensul alineatului (1), Eurojust poate, în special:

(a)să organizeze și să faciliteze reuniunile de coordonare și centrele de coordonare și să furnizeze sprijinul logistic necesar, inclusiv traducerea și interpretarea;

(b)să faciliteze și să sprijine emiterea, transmiterea și executarea cererilor de cooperare judiciară și a instrumentelor de recunoaștere reciprocă, în special prin:

i.consilierea cu privire la instrumentele adecvate și la cerințele legale aplicabile;

ii.sprijinirea elaborării, a transmiterii și a monitorizării cererilor;

iii.facilitarea contactelor cu autoritățile naționale competente ale statelor membre și cu autoritățile competente ale țărilor terțe și cu organele competente ale organizațiilor internaționale și, după caz, cu părțile private;

iv.identificarea unor soluții alternative în caz de refuz al executării cererilor;

v.acordarea de asistență în cazul unor cereri concurente sau contradictorii de cooperare judiciară, inclusiv al mandatelor europene de arestare emise în conformitate cu Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului 49 , de exemplu prin emiterea de avize motivate;

(c)să contribuie la prevenirea, identificarea și soluționarea conflictelor de competență dintre autoritățile naționale competente, inclusiv prin:

i.identificarea procedurilor paralele sau conexe;

ii.furnizarea de consiliere juridică, inclusiv în ceea ce privește aplicarea principiului non bis in idem;

iii.emiterea de avize motivate fără caracter obligatoriu sau de recomandări privind soluționarea unor astfel de conflicte;

iv.invitarea autorităților competente să accepte că una dintre ele este jurisdicția cea mai în măsură să se ocupe de urmărirea penală;

v.facilitarea transferului de proceduri.

(d)să faciliteze și să sprijine schimbul de informații între autoritățile naționale competente și organele competente ale organizațiilor internaționale;

(e)să verifice încrucișat, în conformitate cu prezentul regulament, informațiile conținute în bazele de date relevante pentru a identifica legăturile dintre investigațiile transfrontaliere și pentru a sprijini astfel de investigații;

(f)să faciliteze și să sprijine urmărirea, indisponibilizarea, confiscarea și recuperarea transfrontalieră a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cazurile transfrontaliere, inclusiv în ceea ce privește confiscarea ulterioară condamnării și confiscarea care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare în cadrul procedurilor în materie penală;

(g)să solicite Europol să ofere sprijin, inclusiv prin analize operaționale în cadrul unei anchete penale specifice în curs, pe baza datelor privind anchetele furnizate de Eurojust sau de statele membre.

3.Autoritățile naționale competente informează Eurojust, la cerere, cu privire la rezultatul procedurilor pentru care au beneficiat de asistență în temeiul prezentului articol, inclusiv, dacă sunt disponibile, hotărârile judecătorești relevante și orice măsuri ulterioare adoptate.

4.Eurojust sprijină punerea în aplicare a prezentului articol prin intermediul personalului său autorizat, acționând sub conducerea membrilor naționali în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 26

Sprijin pentru echipele comune de anchetă

1.Eurojust oferă sprijin operațional, tehnic, analitic, juridic și financiar echipelor comune de anchetă (JIT), inclusiv prin:

(a)consilierea cu privire la oportunitatea și cerințele legale pentru constituirea unei echipe comune de anchetă, inclusiv posibila participare a Europol;

(b)acordarea de asistență la elaborarea și negocierea acordurilor de instituire a echipelor comune de anchetă;

(c)consiliere cu privire la strategiile de urmărire penală și la punerea în aplicare a acțiunilor operaționale.

2.Rolurile și statutul membrilor naționali și ale altor membri ai birourilor naționale din cadrul unei echipe comune de anchetă sunt stabilite prin acordul de constituire a JIT.

3.În cazul în care acordul de constituire a unei JIT prevede acest lucru, personalul Eurojust poate participa la activitățile JIT respective, în condițiile prevăzute de acesta, inclusiv în ceea ce privește regimul de răspundere aplicabil.

4.Personalul Eurojust poate, în limitele dreptului statelor membre în care operează o echipă comună de anchetă, să asiste la activitățile acesteia și la schimbul de informații dintre membrii săi.

5.Informațiile obținute de personalul autorizat al Eurojust în cursul participării sale la o echipă comună de anchetă sunt prelucrate de Eurojust, cu acordul și sub responsabilitatea statului membru care le-a furnizat, în condițiile prevăzute de prezentul regulament.

6.Eurojust sprijină Rețeaua de experți naționali privind echipele comune de anchetă (rețeaua JIT) prin intermediul personalului său, în special prin:

(a)organizarea reuniunilor și a activităților sale de formare;

(b)colectarea și analizarea evaluărilor echipelor comune de anchetă individuale;

(c)gestionarea sprijinului financiar acordat de Eurojust echipelor comune de anchetă;

(d)îndeplinirea sarcinilor atribuite Secretariatului rețelei JIT în temeiul Regulamentului (UE) 2023/969 al Parlamentului European și al Consiliului 50 .

7.Sprijinul financiar al Eurojust se acordă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și poate include utilizarea unor forme simplificate de finanțare, inclusiv sume forfetare, costuri unitare și finanțare forfetară. Eurojust poate rambursa sau acoperi direct cheltuielile necesare pentru constituirea și funcționarea echipelor comune de anchetă, inclusiv costurile legate de deplasare, cazare, interpretare, traducere, activități de coordonare, echipamente și sprijin operațional.

Articolul 27

Platformele de coordonare judiciară

1.La cererea a două sau mai multe state membre sau din proprie inițiativă, cu acordul statelor membre în cauză, Eurojust poate institui platforme de coordonare judiciară pentru a sprijini anchete sau urmăriri penale transfrontaliere deosebit de complexe sau pentru a consolida cooperarea în ceea ce privește abordarea formelor specifice de criminalitate gravă.

2.Platformele de coordonare judiciară sunt alcătuite din reprezentanți ai autorităților naționale competente ale statelor membre în cauză, inclusiv membri ai birourilor naționale, și sunt sprijinite de personalul autorizat al Eurojust.

3.Pot fi invitați să participe reprezentanți ai agențiilor, organelor, oficiilor Uniunii și ai altor actori internaționali relevanți din domeniul justiției, precum și ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale, sub rezerva acordului autorităților naționale competente în cauză.

4.Eurojust oferă sprijin operațional, tehnic, analitic, juridic și financiar platformelor de coordonare judiciară. De asemenea, oferă sprijinul logistic necesar, inclusiv spații și instrumente de comunicare securizată.

5.În special, platformele de coordonare judiciară:

(a)facilitează schimbul de informații și de probe relevante pentru autoritățile judiciare, inclusiv în sprijinul elaborării și al punerii în aplicare a unei strategii comune de urmărire penală;

(b)furnizează Eurojust informații în scopul analizei operaționale în conformitate cu prezentul regulament;

(c)oferă asistență specializată autorităților naționale competente, inclusiv, după caz, cu sprijinul ECE-urilor menționate la articolul 31.

6.Informațiile prelucrate în cadrul unei platforme de coordonare judiciară sunt tratate în conformitate cu prezentul regulament și sunt stocate și prelucrate în sistemul de gestionare a cazurilor menționat la articolul 41.

SECȚIUNEA II

Activități operaționale din proprie inițiativă

Articolul 28

Inițiativă proprie

1.În absența unei cereri din partea autorităților naționale competente sau a EPPO, Eurojust poate desfășura activități operaționale din proprie inițiativă, în conformitate cu prezentul regulament, pe baza informațiilor furnizate de statele membre, de țările terțe, de organizațiile internaționale, de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sau de părți private sau obținute din surse aflate la dispoziția publicului, în legătură cu cercetări sau urmăriri penale, în curs sau potențiale, care implică infracțiuni grave care intră în sfera de competență a Eurojust în conformitate cu prezentul regulament.

2.Atunci când Eurojust acționează din proprie inițiativă, membrii naționali pot, motivându-și decizia, să solicite autorităților competente din statele lor membre:

(a)să întreprindă o cercetare sau urmărire penală a unor anumite fapte specifice;

(b)să accepte că una dintre autorități poate fi mai în măsură să desfășoare o cercetare sau să urmărească penal anumite fapte specifice;

(c)să extindă domeniul de aplicare al cercetărilor pentru a include alte state membre sau țări terțe care nu au fost implicate inițial;

(d)să acorde prioritate unei cereri de cooperare judiciară în cazul unor cereri contradictorii sau concurente;

(e)să autorizeze, după caz, verificarea încrucișată a bazelor de date relevante, pentru a identifica legăturile dintre cazuri;

(f)să asigure coordonarea între autoritățile competente ale statelor membre în cauză;

(g)să solicite sprijin operațional sau analitic din partea Europol în conformitate cu articolul 57;

(h)să constituie o echipă comună de anchetă;

(i)să dispună măsuri de cercetare speciale;

(j)să transmită Eurojust informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(k)să dispună orice altă măsură justificată în scopul cercetării sau urmăririi penale.

3.De asemenea, membrii naționali pot:

(a)să informeze autoritățile naționale competente cu privire la cercetările sau urmăririle penale care pot avea repercusiuni la nivelul Uniunii sau care pot afecta alte state membre decât cele direct vizate;

(b)să transmită autorităților naționale competente informații relevante pentru inițierea, extinderea sau desfășurarea cercetărilor și urmăririlor penale care intră în sfera de competență a Eurojust;

(c)să emită avize motivate în legătură cu cazuri specifice și le transmite statelor membre în cauză;

(d)să emită sau să execute cereri de cooperare judiciară în cazuri urgente în conformitate cu prezentul regulament.

4.În cazul în care apar obstacole în ceea ce privește cererile de cooperare judiciară sau deciziile privind cooperarea judiciară dintre două sau mai multe state membre, inclusiv cele bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce, și în cazul în care aceste obstacole nu pot fi soluționate prin consultare între autoritățile competente în cauză, membrii naționali pot emite, din proprie inițiativă sau la cererea autorităților naționale competente în cauză, un aviz motivat cu privire la caz.

5.Autoritățile naționale competente ale statelor membre în cauză răspund, fără întârzieri nejustificate, cererilor formulate de membrii naționali în temeiul alineatului (2) și avizelor motivate menționate la alineatele (3) și (4). Acestea pot refuza să respecte astfel de solicitări sau pot să nu dea curs unor astfel de avize în cazul în care conformarea ar afecta în mod negativ interesele naționale esențiale în materie de securitate, ar pune în pericol succesul unei anchete sau al unei urmăriri penale în curs sau ar pune în pericol siguranța unei persoane.

6.Pe baza informațiilor menționate la alineatul (1) și în sensul alineatului (2), personalul autorizat al Eurojust poate compila, analiza și transmite informații operaționale relevante membrilor naționali sau colegiului în vederea unor acțiuni ulterioare adecvate. În acest scop, personalul autorizat al Eurojust poate stoca și analiza temporar date cu caracter personal în sistemul de gestionare a cazurilor exclusiv în scopul de a permite membrului național sau colegiului să stabilească dacă astfel de date sunt relevante pentru sarcinile Eurojust și dacă ar trebui deschis un caz în sistemul de gestionare a cazurilor. Aceste date pot fi păstrate pentru o perioadă de maximum șase luni într-un mediu securizat și controlat furnizat de Eurojust în acest scop, sub rezerva unor garanții adecvate, substanțial echivalente cu cele identificate pentru sistemul de gestionare a cazurilor. În cazul în care, în mod excepțional, membrul național sau colegiul nu a reușit să facă această constatare în termenul respectiv, termenul poate fi prelungit o singură dată cu o perioadă suplimentară de maximum șase luni.

7.Personalul Eurojust poate, de asemenea, să pregătească avize motivate în sensul alineatelor (3) și (4) și să le transmită membrilor naționali sau colegiului pentru acțiuni ulterioare adecvate.

8.Autorităților naționale competente ale statelor membre în cauză le revine responsabilitatea de a decide cu privire la orice acțiune care urmează să fie întreprinsă ca urmare a activităților Eurojust desfășurate în temeiul prezentului articol, în conformitate cu dreptul intern și cu dreptul Uniunii aplicabile.

Articolul 29

Păstrarea, analiza și stocarea probelor

1.Pentru a sprijini acțiunea statelor membre de combatere a celor mai grave infracțiuni internaționale și a infracțiunilor conexe, Eurojust, în conformitate cu prezentul regulament, dezvoltă și menține capacitatea de a colecta, păstra, analiza și stoca probe și informații care pot fi utilizate ca probe în legătură cu infracțiunile respective.

2.La cererea colegiului sau a Comisiei, Eurojust poate, în cazuri justificate în mod corespunzător, să extindă capacitățile menționate la alineatul (1) la alte forme de criminalitate gravă care intră în sfera sa de competență, în conformitate cu prezentul regulament, cu condiția ca acest lucru să fie esențial pentru a sprijini cercetări și urmăriri penale specifice în legătură cu care a fost instituită o echipă comună de anchetă sau o platformă de coordonare judiciară.

3.În sensul alineatului (1), Eurojust poate primi, în conformitate cu prezentul regulament, probe din partea autorităților naționale competente ale statelor membre și ale țărilor terțe, precum și din partea organelor competente ale instanțelor penale internaționale. De asemenea, Eurojust poate colecta informații relevante care pot fi utilizate ca probe de la agențiile, organele și oficiile Uniunii, de la organizații internaționale, de la părți private și din surse aflate la dispoziția publicului.

4.Eurojust facilitează schimbul securizat și prompt de informații și probe menționat la alineatul (1) între autoritățile naționale competente ale statelor membre și ale țărilor terțe, precum și între organele competente ale instanțelor penale internaționale sau, după caz și în conformitate cu prezentul regulament, pune aceste informații și probe direct la dispoziția acestora.

5.În sensul prezentului articol, Eurojust, prin intermediul personalului autorizat:

(a)sprijină autoritățile naționale și internaționale competente în transmiterea probelor către Eurojust și colectează informații din surse aflate la dispoziția publicului;

(b)sprijină autoritățile naționale și internaționale competente în cercetările și urmăririle lor penale, inclusiv prin identificarea lacunelor în materie de probe și a anchetelor paralele și prin consilierea cu privire la strategiile de urmărire penală; și

(c)cooperează îndeaproape cu Europol, în cadrul mandatelor lor respective, pentru a identifica legăturile dintre informațiile prelucrate de ambele agenții, inclusiv prin pregătirea de rapoarte analitice comune, după caz.

Articolul 30

Păstrarea cunoștințelor

1.Personalul autorizat al Eurojust păstrează, analizează și, după caz, face schimb de cunoștințe operaționale legate de cooperarea judiciară în materie penală, inclusiv de cunoștințe rezultate din cazurile Eurojust, din Rețeaua judiciară europeană și din experiența punctelor de contact ale altor rețele și organisme relevante active în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

2.Eurojust identifică aspectele transversale și cele mai bune practici în cooperarea judiciară în materie penală și elaborează instrumente, inclusiv orientări, documente de politică și analize ale cazurilor, pentru a-i sprijini pe practicieni în cercetările și urmăririle penale transfrontaliere.

3.Eurojust poate compila și analiza, inclusiv prin utilizarea de instrumente automatizate, jurisprudența națională și a Uniunii relevantă pentru cooperarea judiciară în materie penală, inclusiv cu privire la admisibilitatea probelor.

Articolul 31

Centrele de expertiză Eurojust în materie penală (ECE)

1.Eurojust poate institui centre ECE ca structuri interne specializate pentru a oferi sprijin strategic, analitic și operațional birourilor naționale, autorităților naționale competente și altor părți interesate relevante în combaterea formelor prioritare de criminalitate la nivelul Uniunii și în abordarea aspectelor transversale ale cooperării judiciare în materie penală.

2.Un centru ECE este coordonat de personalul Eurojust, care decide, după consultarea membrilor birourilor naționale asociate cu ECE relevant, cu privire la stabilirea priorității activităților și a rezultatelor. Acești membri pot solicita, de asemenea, sprijinul ECE în activitățile analitice și operaționale. Rețelele judiciare și alte organisme ale practicienilor naționali pot contribui, de asemenea, la activitatea centrelor.

3.Reprezentanții altor agenții, organe, oficii ale Uniunii, precum și alte părți interesate relevante pot fi invitați să participe la lucrările unui ECE, după caz, pentru îndeplinirea sarcinilor lor respective.

4.Colegiul, directorul administrativ sau Comisia poate solicita înființarea unei ECE. Comitetul executiv evaluează valoarea adăugată operațională și implicațiile financiare ale unei astfel de cereri și prezintă evaluarea Consiliului de administrație, care decide în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (r).

SECȚIUNEA III

Forme suplimentare de sprijin operațional

Articolul 32

Punct de contact pentru țări terțe și organizații internaționale în sensul Regulamentului (UE) 2019/816

1.În îndeplinirea rolului său de punct de contact pentru țările terțe și organizațiile internaționale în scopul identificării statelor membre care dețin informații privind cazierele judiciare ale unui resortisant al unei țări terțe în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2019/816, Eurojust asigură tratarea eficientă și sigură a cererilor și a acțiunilor subsecvente acestora, astfel cum se menționează în regulamentul respectiv, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor. În acest scop, Comisia stabilește măsuri organizatorice și tehnice adecvate pentru prelucrarea, prioritizarea și monitorizarea unor astfel de cereri.

2.La stabilirea măsurilor menționate la alineatul (1), procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2019/816 se efectuează prin mijloace electronice.

Articolul 33

Asistență în ceea ce privește victimele criminalității în cadrul procedurilor penale transfrontaliere

Eurojust acordă asistență autorităților de cercetare și urmărire penală în ceea ce privește respectarea drepturilor victimelor în cadrul anchetelor penale transfrontaliere. În special, la cererea autorităților naționale competente de cercetare și urmărire penală din statele membre, Eurojust poate:

(a)să acorde asistență pentru facilitarea identificării victimelor în cazurile care implică un număr mare de victime;

(b)să ofere consiliere autorităților naționale competente cu privire la drepturile victimelor de a participa la procedurile penale în temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii în cazurile transfrontaliere;

(c)să acorde asistență autorităților naționale competente în ceea ce privește accesul victimelor la despăgubiri și la restituirea bunurilor, inclusiv a bunurilor care fac obiectul măsurilor de indisponibilizare sau de confiscare;

(d)să ofere orice asistență suplimentară în legătură cu drepturile victimelor în cadrul procedurilor penale transfrontaliere, în limitele competenței sale în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 34

Implicarea Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT)

1.Eurojust sprijină Europol în pregătirea produselor analitice privind securitatea internă, inclusiv analiza strategică, evaluarea amenințărilor, raportul privind tendințele și informările situaționale, în special pentru a oferi asistență Consiliului și Comisiei în stabilirea priorităților strategice, de politică și operaționale ale Uniunii pentru combaterea criminalității grave.

2.Eurojust asistă Europol în punerea în aplicare operațională a priorităților Uniunii în combaterea criminalității grave, în special prin sprijinirea participării autorităților judiciare la EMPACT.

3.În coordonare cu Europol, Eurojust poate oferi sprijin operațional, analitic, juridic, administrativ și logistic pentru activitățile conduse de statele membre în cadrul EMPACT. Un astfel de sprijin poate include facilitarea schimbului de informații între autoritățile competente în cauză.

4.Acest sprijin se limitează la activitățile conduse de autoritățile judiciare sau care implică astfel de autorități. Modalitățile practice de coordonare între Europol și Eurojust în acest context sunt stabilite în acordul de lucru încheiat între cele două agenții, astfel cum se menționează la articolul 57.

SECȚIUNEA IV

Schimbul de informații cu autoritățile naționale competente din statele membre

Articolul 35

Sistemul național de coordonare Eurojust 

1.Fiecare stat membru instituie un sistem național de coordonare Eurojust pentru a sprijini activitatea membrului național al statului său membru și pentru a asigura coordonarea între biroul național și autoritățile naționale competente ale statului membru respectiv.

2.Sistemul național de coordonare Eurojust include punctele de contact ale rețelelor cu care Eurojust întreține relații în temeiul articolului 56, corespondenții naționali pentru chestiuni legate de terorism și orice altă autoritate judiciară relevantă.

3.Fiecare stat membru poate numi un corespondent național pentru Eurojust care să acționeze în calitate de coordonator al membrilor sistemului național de coordonare Eurojust la nivel național.

4.Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională competentă în calitate de corespondent național al Eurojust pe probleme legate de terorism. Respectivul corespondent național pe probleme legate de terorism este o autoritate judiciară sau o altă autoritate competentă. În cazul în care sistemul juridic național impune acest lucru, un stat membru poate desemna mai multe autorități naționale competente în calitate de corespondent național al Eurojust pe probleme legate de terorism. Corespondentul național pe probleme legate de terorism are acces la toate informațiile relevante în conformitate cu articolul 37. Corespondentul național are competența de a colecta astfel de informații și de a le transmite către Eurojust, în conformitate cu dreptul intern și cu dreptul Uniunii, în special cu dreptul procesual penal intern și cu normele aplicabile în materie de protecție a datelor.

5.În special, membrii sistemului național de coordonare Eurojust:

(e)se asigură că informațiile referitoare la statul membru în cauză în conformitate cu articolul 37 sunt transmise sistemului de gestionare a cazurilor menționat la articolul 41 într-un mod eficient și fiabil;

(a)acordă asistență membrului național în identificarea autorităților competente pentru executarea cererilor de cooperare judiciară și a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce;

(b)informează membrul național cu privire la reuniunile în cadrul cărora sunt discutate chestiuni operaționale relevante pentru Eurojust și îl invită să participe la aceste reuniuni;

(c)menține o legătură strânsă cu unitatea națională Europol;

(d)sensibilizează autoritățile de cercetare și urmărire penală din statul lor membru cu privire la sprijinul pe care Eurojust îl poate oferi în cazurile transfrontaliere;

(e)transmit către Eurojust jurisprudența națională relevantă pentru cooperarea judiciară în materie penală, inclusiv cu privire la admisibilitatea probelor;

(f)aduc în atenția Eurojust aspecte transversale și bune practici în cooperarea judiciară în materie penală, cu scopul de a contribui la păstrarea de către Eurojust a cunoștințelor în conformitate cu articolul 30 și de a participa la activitatea ECE în conformitate cu articolul 31.

6.Membrul național se întâlnește periodic cu membrii sistemului național de coordonare Eurojust din statul său membru. Membrul național organizează, în special, reuniuni periodice specifice cu punctele de contact ale fiecărei rețele menționate la alineatul (2), pentru a aborda aspectele care intră în sfera de competență a rețelei respective și pentru a asigura o coordonare eficace între biroul național și autoritățile naționale competente relevante.

7.Pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la alineatul (5), persoanele menționate la alineatul (2), în măsura în care acționează în calitate de autorități naționale competente, sunt conectate la sistemul informatic descentralizat menționat la articolul 40.

8.Personalul autorizat al Eurojust poate asista la punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 36

Schimburi de informații cu statele membre și între membrii naționali

1.Autoritățile competente din statele membre și Eurojust fac schimb de orice informații necesare îndeplinirii sarcinilor acestuia, în temeiul articolelor 4 și 25, precum și în conformitate cu normele aplicabile de protecție a datelor. Acestea includ cel puțin informațiile prevăzute la alineatele (4), (5) și (6) de la prezentul articol.

2.Transmiterea informațiilor către Eurojust se interpretează ca o cerere de asistență a Eurojust în cazul respectiv numai dacă se prevede astfel de către o autoritate competentă.

3.Membrii naționali schimbă toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust, între ei și cu autoritățile naționale competente, fără autorizație prealabilă. În special, autoritățile naționale competente își informează prompt membrii naționali despre un caz care îi privește.

4.Autoritățile naționale competente își informează membrii naționali despre constituirea de echipe comune de anchetă și despre rezultatele activității acestor echipe.

5.Autoritățile naționale competente își informează membrii naționali, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice caz care afectează cel puțin trei state membre în mod direct și pentru care au fost transmise către cel puțin două state membre cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv cereri și decizii bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce, și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile următoare:

(a)infracțiunea în cauză este pasibilă în statul membru solicitant sau emitent de o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură de siguranță privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci sau șase ani, în funcție de decizia statului membru în cauză, inclusă în următoarea listă:

i.trafic de ființe umane;

ii.abuz sexual sau exploatare sexuală, inclusiv pornografie infantilă și ademenirea copiilor în scopuri sexuale;

iii.trafic de droguri;

iv.trafic ilicit de arme de foc, părți sau componente ale acestora, sau muniții sau explozivi;

v.corupție;

vi.infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii;

vii.falsificarea banilor sau a altor mijloace de plată;

viii.activități de spălare de bani;

ix.infracțiuni informatice;

(b)există indicii concrete că este implicat un grup infracțional organizat;

(c)există indicii că respectivul caz poate avea o dimensiune transfrontalieră gravă sau poate avea repercusiuni la nivelul Uniunii ori că ar putea afecta alte state membre decât cele direct implicate.

6.Autoritățile naționale competente își informează membrii naționali cu privire la:

(a)cazurile în care au apărut sau riscă să apară conflicte de jurisdicție;

(b)livrări supravegheate care afectează cel puțin trei țări, dintre care cel puțin două sunt state membre;

(c)dificultăți sau refuzuri repetate privind executarea cererilor de cooperare judiciară și a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a cererilor și deciziilor bazate pe instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce.

7.Autoritățile naționale competente nu sunt obligate, să furnizeze informații într-un caz anume, dacă acest lucru ar leza interesele naționale fundamentale în materie de securitate sau ar pune în pericol siguranța persoanelor.

8.Prezentul articol nu aduce atingere condițiilor prevăzute în acordurile sau înțelegerile bilaterale sau multilaterale între statele membre și țările terțe, inclusiv oricăror condiții stabilite de țări terțe privind utilizarea informațiilor, odată ce acestea au fost furnizate.

9.Prezentul articol nu aduce atingere altor obligații în materie de transmitere a informațiilor către Eurojust.

10.Autoritățile naționale competente nu sunt obligate să transmită informațiile menționate în prezentul articol dacă astfel de informații au fost deja transmise către Eurojust în conformitate cu alte dispoziții ale prezentului regulament.

Articolul 37

Schimbul de informații privind cazurile de terorism

1.În ceea ce privește infracțiunile de terorism, autoritățile naționale competente își informează membrii naționali cu privire la orice cercetări penale în curs sau încheiate, supravegheate de autoritățile judiciare, de îndată ce cazul este înaintat autorităților judiciare în conformitate cu dreptul intern, în special cu dreptul procesual penal intern, precum și cu privire la orice urmăriri penale și proceduri judiciare în curs sau încheiate, precum și orice hotărâri judecătorești privind infracțiunile de terorism. Obligația respectivă se aplică tuturor cercetărilor penale legate de infracțiuni de terorism, indiferent dacă există sau nu o legătură cunoscută cu un alt stat membru sau cu o țară terță, cu excepția cazului în care, datorită circumstanțelor sale specifice, cercetarea penală nu afectează în mod clar decât un singur stat membru.

2.Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care:

(a)schimbul de informații ar pune în pericol o cercetare în curs sau siguranța unei persoane; sau

(b)schimbul de informații ar fi contrar intereselor esențiale în materie de securitate ale statului membru în cauză.

3.În sensul prezentului articol, infracțiuni de terorism înseamnă infracțiunile menționate în Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului 51 .

4.Informațiile transmise în conformitate cu alineatul (1) includ datele operaționale cu caracter personal și datele fără caracter personal stabilite în anexa III. Astfel de informații pot include date cu caracter personal în conformitate cu anexa III alineatul (4), însă numai dacă astfel de date cu caracter personal sunt deținute de autoritățile naționale competente sau pot fi comunicate acestora în conformitate cu dreptul intern și dacă transmiterea datelor respective este necesară pentru identificarea fiabilă a unei persoane vizate în temeiul articolului 44 alineatul (5).

5.În cazul situației menționate la alineatul (2), autoritățile naționale competente își informează membrii naționali cu privire la orice modificare a informațiilor transmise în temeiul alineatului (1), fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, nu mai târziu de 10 zile lucrătoare după modificarea respectivă.

6.Autoritatea națională competentă nu este obligată să transmită astfel de informații dacă acestea au fost deja transmise către Eurojust.

7.Autoritatea națională competentă poate solicita în orice etapă sprijinul Eurojust în cadrul măsurilor ulterioare cu privire la legăturile identificate pe baza informațiilor furnizate în temeiul prezentului articol.

Articolul 38

Informații furnizate de Eurojust autorităților naționale competente

1.Eurojust furnizează autorităților naționale competente, fără întârzieri nejustificate, informații privind rezultatele prelucrării informațiilor, inclusiv privind existența unor legături cu cazuri deja stocate în sistemul de gestionare a cazurilor. Respectivele informații pot include date cu caracter personal.

2.În cazul în care autoritatea națională competentă solicită Eurojust să îi furnizeze informații într-un anumit termen, Eurojust transmite acele informații în termenul respectiv.

Articolul 39

Schimburi de informații operaționale între personalul autorizat al Eurojust și statele membre

1.Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, schimburile de informații operaționale dintre Eurojust și autoritățile competente ale statelor membre au loc prin intermediul membrilor naționali, în conformitate cu normele privind gestionarea informațiilor în sistemul de gestionare a cazurilor prevăzute la articolul 42.

2.În cazul în care schimburile de informații operaționale dintre Eurojust și autoritățile competente ale statelor membre au loc prin intermediul membrilor naționali în conformitate cu alineatul (1), un membru național poate, de la caz la caz, să autorizeze unul sau mai mulți membri ai personalului autorizat al Eurojust, sub supravegherea și responsabilitatea lor, să facă schimb de informații operaționale direct cu autoritățile competente ale statului lor membru, dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust în temeiul prezentului regulament.

3.În cazul în care personalul autorizat al Eurojust acționează în temeiul alineatului (2), astfel de schimburi se efectuează prin intermediul sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 40, cu excepția cazului în care se aplică articolul 40 alineatul (2). Membrul național în cauză rămâne responsabil pentru conținutul informațiilor care fac obiectul schimbului și pentru prelucrarea ulterioară a acestora în sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu articolul 42 alineatul (1).

Articolul 40

Comunicarea digitală securizată și schimbul de date între autoritățile naționale competente și Eurojust

1.Comunicarea dintre autoritățile naționale competente și Eurojust în temeiul prezentului regulament se efectuează prin intermediul unei rețele de sisteme informatice și de puncte de acces e-Codex interoperabile care funcționează sub responsabilitatea și gestionarea individuală a fiecărui stat membru și a Eurojust, permițând schimbul transfrontalier securizat și fiabil de informații (denumită în continuare „sistemul informatic descentralizat”). Sistemul de gestionare a cazurilor menționat la articolul 41 este conectat cu sistemul informatic descentralizat.

2.În cazul în care schimbul de informații în conformitate cu alineatul (1) nu este posibil, de exemplu din cauza indisponibilității sistemului informatic descentralizat, a naturii materialelor transmise, a limitărilor tehnice, cum ar fi volumul datelor, constrângerile juridice legate de admisibilitatea ca probe a datelor solicitate ori cerințele criminalistice aplicabile datelor solicitate, sau din cauza unor circumstanțe excepționale, transmiterea se efectuează prin cele mai potrivite mijloace alternative, ținându-se seama de necesitatea de a se asigura un schimb de informații care este rapid, sigur și fiabil și permite destinatarului să stabilească autenticitatea.

3.Autoritățile naționale competente transmit Eurojust informațiile menționate la articolele 36 și 37 din prezentul regulament într-un mod semiautomat și structurat din registrele naționale, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2447 al Comisiei 52 .

4.Comisia este responsabilă de crearea, întreținerea și dezvoltarea unui software de implementare de referință pe care statele membre și Eurojust îl pot alege pentru a îl utiliza ca sistem back-end. Respectivul software de implementare de referință se bazează pe o configurație modulară, în sensul că software-ul este structurat și livrat în mod separat de componentele e-CODEX necesare pentru a-l conecta la sistemul informatic descentralizat. Configurația respectivă permite statelor membre să își reutilizeze sau să își îmbunătățească infrastructurile naționale existente de comunicații judiciare în scopul utilizării transfrontaliere și să permită Eurojust să își conecteze sistemul de gestionare a cazurilor la sistemul informatic descentralizat.

5.Comisia furnizează, întreține și sprijină în mod gratuit software-ul de implementare de referință. Elaborarea, întreținerea și dezvoltarea software-ului de implementare de referință se finanțează din bugetul general al Uniunii.

6.Statele membre și Eurojust își suportă costurile proprii aferente instituirii și operării unui punct de acces e-CODEX autorizat, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2022/850, precum și aferente instituirii și ajustării sistemelor lor informatice relevante pentru a le face interoperabile cu punctele de acces.

7.În cazul în care Eurojust instituie sau achiziționează servicii de tip cloud computing în sensul prezentului regulament, acesta se asigură că aceste servicii respectă dreptul aplicabil al Uniunii, inclusiv cerințele privind cadrul UE de suveranitate în domeniul cloud computingului, securitatea datelor, protecția datelor, securitatea cibernetică și suveranitatea digitală, asigurând astfel găzduirea și prelucrarea securizată a datelor schimbate în temeiul prezentului regulament, cu un control strict al accesului și compartimentarea datelor.

Articolul 41

Sistemul de gestionare a cazurilor

1.Eurojust instituie un sistem de gestionare a cazurilor pentru prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal enumerate în anexa II, a datelor enumerate în anexa III și a datelor fără caracter personal.

2.Sistemul de gestionare a cazurilor servește următoarelor scopuri:

(a)de a sprijini gestionarea și coordonarea cercetărilor și a urmăririlor penale pentru care Eurojust acordă asistență;

(b)de a sprijini Eurojust în exercitarea funcțiilor sale din proprie inițiativă în temeiul articolului 28;

(c)de a asigura accesul securizat la informațiile referitoare la cercetările și urmăririle penale în curs și schimbul securizat al acestor informații;

(d)de a facilita schimbul securizat de informații și probe cu autoritățile naționale competente ale statelor membre, cu organele, oficiile și agențiile Uniunii, cu autoritățile competente ale țărilor terțe, cu organele competente ale organizațiilor internaționale și cu părțile private, inclusiv prin canalele de comunicare menționate la alineatul (3) și sub rezerva restricțiilor de manipulare prevăzute la articolul 42 alineatul (3);

(e)de a permite analiza și verificarea încrucișată sistematică a informațiilor și a probelor pentru a identifica legăturile dintre anchetele și urmăririle penale transfrontaliere, pentru a sprijini consolidarea cazurilor de către autoritățile naționale competente;

(f)de a păstra, analiza și stoca probe în conformitate cu articolul 29;

(g)de a permite extragerea datelor în scopuri operaționale, analitice și statistice;

(h)de a facilita monitorizarea, pentru a se asigura că prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal în cadrul sistemului este legală și respectă prezentul regulament și normele aplicabile privind protecția datelor.

3.Sistemul de gestionare a cazurilor este conectat la sistemul informatic descentralizat menționat la articolul 40. De asemenea, acesta poate fi conectat la conexiunea securizată de telecomunicații menționată la articolul 9 din Decizia 2008/976/JAI a Consiliului și la alte canale securizate de comunicare instituite în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

4.În cazul în care i s-a acordat acces la date conținute în alte sisteme de informații ale Uniunii instituite în temeiul altor acte juridice ale Uniunii, sau provenite din acestea, Eurojust poate utiliza sistemul de gestionare a cazurilor pentru a accesa datele sau a se conecta la sistemele de informații respective în scopul de a extrage și de a prelucra informații, inclusiv date cu caracter personal, cu condiția ca acest lucru să fie necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale și să fie în concordanță cu actele juridice ale Uniunii de instituire a sistemelor de informații respective.

5.Alineatele (3) și (4) nu extind drepturile de acces acordate Eurojust la alte sisteme de informații ale Uniunii în temeiul actelor juridice ale Uniunii de instituire a respectivelor sisteme.

6.Pentru prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal, Eurojust nu efectuează nicio prelucrare automată în afara mediului integrat de prelucrare a datelor din sistemul de gestionare a cazurilor, cu excepția cazurilor prevăzute în mod explicit în prezentul regulament. Membrii naționali pot stoca temporar și analiza date cu caracter personal pentru a stabili dacă aceste date sunt relevante pentru sarcinile Eurojust și dacă ar trebui deschis un caz în sistemul de gestionare a cazurilor. Aceste date pot fi păstrate pentru o perioadă de maximum șase luni într-un mediu securizat și controlat furnizat de Eurojust în acest scop, sub rezerva unor garanții adecvate, substanțial echivalente cu cele identificate pentru sistemul de gestionare a cazurilor. În cazul în care, în mod excepțional, membrul național nu a reușit să facă această constatare în termenul respectiv, termenul poate fi prelungit o singură dată cu o perioadă suplimentară de maximum șase luni.

7.În cazul în care Eurojust este autorizat să prelucreze date cu caracter personal operaționale sau neoperaționale, dar nu acționează în calitate de operator în ceea ce privește astfel de date, acesta se asigură că prelucrarea datelor respective se efectuează în condiții de siguranță. Prin derogare de la alineatul (6), Eurojust poate, dacă este necesar, să instituie un sistem separat pentru prelucrarea acestor date. Aceste date nu se utilizează pentru nicio altă sarcină sau niciun alt scop al Eurojust, inclusiv pentru verificarea încrucișată.

8.În exercitarea atribuțiilor lor, membrii naționali pot prelucra date cu caracter personal referitoare la cazurile specifice la care lucrează, în conformitate cu prezentul regulament sau cu alte acte aplicabile. Aceștia permit accesul responsabilului cu protecția datelor la datele cu caracter personal prelucrate în sistemul de gestionare a cazurilor.

Articolul 42

Gestionarea informațiilor în sistemul de gestionare a cazurilor

1.Membrul național sau orice alt membru al biroului național care acționează sub autoritatea sa stochează informațiile colectate de membrul național respectiv sau transmise acestuia în conformitate cu prezentul regulament sau cu alte instrumente aplicabile în sistemul de gestionare a cazurilor. Membrul național răspunde de gestionarea datelor pe care le-a prelucrat.

2.Membrul național decide, de la caz la caz, dacă menține restricționat accesul la informații sau dacă acordă acces la acestea sau la părți ale acestora uneia sau mai multor persoane dintre următoarele:

(a)altor membri naționali;

(b)procurorilor de legătură detașați la Eurojust în temeiul articolului 63;

(c)ofițerului de legătură al EPPO detașat la Eurojust în temeiul articolului 58;

(d)punctelor de contact detașate la Eurojust în temeiul articolului 63;

(e)personalului autorizat al Eurojust în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol; sau

(f)oricărei alte persoane care lucrează în numele Eurojust și care a primit autorizația necesară din partea directorului administrativ în temeiul articolului 71 alineatul (5).

3.În cazul în care a fost identificată o legătură, astfel cum se menționează la articolul 41 alineatul (2) litera (e), membrul național indică, în consultare cu autoritățile naționale competente care au furnizat informațiile relevante, în termeni generali sau specifici, orice restricții privind prelucrarea ulterioară, accesul și transferul informațiilor respective. Aceste restricții sunt obligatorii pentru toate persoanele cărora li s-a acordat acces la informații în temeiul alineatului (2) din prezentul articol și se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor.

4.Personalul autorizat al Eurojust poate stoca informații în sistemul de gestionare a cazurilor sub supravegherea unui membru național sau a colegiului, în conformitate cu prezentul regulament.

5.Personalului autorizat al Eurojust i se acordă acces la sistemul de gestionare a cazurilor în măsura strict necesară pentru îndeplinirea sarcinilor specifice care îi sunt atribuite în temeiul prezentului regulament, în special în următoarele scopuri:

(a)păstrarea și gestionarea cunoștințelor operaționale în temeiul articolului 31;

(b)îndeplinirea sarcinilor legate de cazurile din proprie inițiativă în temeiul articolului 28;

(c)prelucrarea cererilor în cadrul sistemului automatizat de tip „rezultat pozitiv/negativ” (hit/no hit) în temeiul articolului 55, sub rezerva restricțiilor de gestionare indicate în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol.

6.Colegiul stabilește detaliile punerii în aplicare la nivel concret a alineatului (5).

CAPITOLUL IV

PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR

Articolul 43

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Eurojust

1.Trimiterile la „normele aplicabile privind protecția datelor” se interpretează ca trimiteri la dispozițiile privind protecția datelor prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2018/1725.

2.Eurojust stabilește termenele pentru stocarea datelor administrative cu caracter personal în dispozițiile privind protecția datelor din regulamentul său intern de procedură.

Articolul 44

Prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal

1.În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Eurojust, în cadrul competențelor sale și pentru a-și executa funcțiile operaționale, poate prelucra prin mijloace informatizate sau în fișiere manuale structurate, în conformitate cu prezentul regulament, numai datele operaționale cu caracter personal menționate la punctul 1 din anexa II ale persoanelor care, în temeiul dreptului intern al statelor membre respective, sunt persoane în privința cărora există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune care intră în sfera de competență a Eurojust, ori care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune.

2.Eurojust poate prelucra doar datele operaționale cu caracter personal enumerate la punctul 2 din anexa II ale persoanelor care, în temeiul dreptului intern al statelor membre în cauză, sunt considerate victime sau alte părți în cadrul infracțiunii, cum ar fi persoane cărora li se cere să depună mărturie în cadrul cercetărilor sau urmăririlor penale cu privire la unul sau mai multe dintre tipurile de criminalitate și la infracțiunile menționate la articolul 6, persoane care pot oferi informații cu privire la infracțiuni sau contacte sau asociați ai unei persoane menționate la alineatul (1). Prelucrarea unor astfel de date operaționale cu caracter personal poate avea loc numai în cazul în care este necesară pentru îndeplinirea sarcinilor Eurojust, în cadrul competențelor sale și pentru a-și îndeplini funcțiile operaționale.

3.În cazuri excepționale, pentru o perioadă limitată de timp, care nu trebuie să depășească timpul necesar pentru finalizarea cazului cu privire la care sunt prelucrate datele, Eurojust poate, de asemenea, să prelucreze alte date operaționale cu caracter personal decât cele menționate în anexa II referitoare la circumstanțele unei infracțiuni atunci când astfel de date prezintă un interes imediat pentru cercetările în curs și sunt incluse în aceste cercetări pe care Eurojust le coordonează sau pentru a căror coordonare acordă ajutor și atunci când prelucrarea lor este necesară pentru scopurile menționate la alineatul (1). Atunci când astfel de date operaționale cu caracter personal sunt prelucrate, responsabilul cu protecția datelor menționat la articolul 50 este informat de îndată cu privire la circumstanțele specifice care justifică necesitatea prelucrării acelor date operaționale cu caracter personal. În cazul în care alte astfel de date se referă la martori sau victime, în sensul alineatului (2), decizia de prelucrare a acestora este adoptată în comun de membrii naționali în cauză.

4.În cazul în care categorii speciale de date operaționale cu caracter personal se referă la martori sau victime, în înțelesul alineatului (2) de la prezentul articol, decizia de prelucrare a acestora este adoptată de membrii naționali în cauză.

5.În cazul în care datele operaționale cu caracter personal sunt transmise în conformitate cu articolul 37, Eurojust poate prelucra datele operaționale cu caracter personal enumerate în anexa III ale următoarelor persoane:

(a)persoanele în privința cărora, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în cauză, există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune care intră în sfera de competență a Eurojust;

(b)persoanele care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune.

6.Cu excepția cazului în care autoritatea națională competentă decide altfel, de la caz la caz, Eurojust poate prelucra în continuare datele operaționale cu caracter personal menționate la alineatul (5) litera (a) și după încheierea procedurilor în temeiul dreptului intern al statului membru în cauză, chiar și în cazul unei achitări sau al unei decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale. În cazul în care procedurile nu au condus la o condamnare, prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal are loc numai în scopul identificării legăturilor dintre cercetări și urmăriri penale în curs, viitoare sau încheiate, astfel cum se menționează la articolul 41 alineatul (2) litera (c).

Articolul 45

Durata stocării datelor operaționale cu caracter personal

1.Eurojust nu stochează datele operaționale cu caracter personal pe care le prelucrează decât pentru perioada necesară îndeplinirii sarcinilor sale. În special, fără a aduce atingere alineatului (4) de la prezentul articol, nu se poate continua stocarea datelor operaționale cu caracter personal prevăzute la articolul 44 după prima dată aplicabilă dintre următoarele date:

(a)data la care acțiunea penală s-a prescris conform termenelor de prescripție ale tuturor statelor membre vizate de cercetarea și urmărirea penală;

(b)data la care Eurojust a fost informată că persoana a fost achitată și hotărârea judecătorească a rămas definitivă, caz în care statul membru în cauză informează Eurojust fără întârziere;

(c)trei ani de la data la care hotărârea judecătorească a ultimului dintre statele membre vizate de cercetarea sau urmărirea penală a rămas definitivă;

(d)data la care Eurojust și statele membre vizate au stabilit sau au decis de comun acord că nu mai este necesar ca Eurojust să coordoneze cercetarea și urmărirea penale, cu excepția cazului în care există o obligație de a oferi Eurojust aceste informații în conformitate cu articolul 36 alineatul (5) sau alineatul (6);

(e)trei ani de la data la care datele operaționale cu caracter personal au fost transmise în conformitate cu articolul 36 alineatul (5) sau (6), cu excepția cazului în care datele respective se referă la o cauză cu privire la care sunt încă pendinte proceduri penale, inclusiv orice proceduri de recurs, la momentul expirării perioadei respective, caz în care datele pot fi păstrate până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

2.Eurojust nu stochează datele operaționale cu caracter personal transmise în conformitate cu articolul 38 după prima dintre următoarele date:

(a)data la care acțiunea penală s-a prescris conform termenelor de prescripție ale tuturor statelor membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală;

(b)cinci ani de la data la care hotărârea judecătorească a ultimului dintre statele membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală a rămas definitivă sau doi ani în cazul unei achitări sau al unei decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale;

(c)data la care Eurojust este informat cu privire la decizia autorității naționale competente în temeiul articolului 46 alineatul (5).

3.Respectarea termenelor de stocare menționate la alineatele (1) și (2) este verificată constant printr-o prelucrare automată corespunzătoare efectuată de Eurojust, în special din momentul în care Eurojust încetează să mai ofere asistență. La fiecare trei ani de la data introducerii lor, se efectuează, de asemenea, o verificare a necesității stocării datelor. În cazul în care datele operaționale cu caracter personal menționate la articolul 44 alineatul (4) sunt stocate pentru o perioadă mai mare de cinci ani, AEPD este informată.

4.Înainte de expirarea unuia dintre termenele de stocare menționate la alineatele (1) și (2), Eurojust verifică necesitatea continuării stocării datelor operaționale cu caracter personal pentru cazurile și perioada necesare pentru a-i permite să își îndeplinească sarcinile. Eurojust poate decide prin derogare să stocheze datele respective până la următoarea verificare. Motivele stocării în continuare trebuie justificate și înregistrate. În cazul în care, în momentul verificării, nu se ia nicio decizie cu privire la continuarea stocării datelor operaționale cu caracter personal, datele respective se șterg automat.

5.În cazul în care, în conformitate cu alineatul (3), datele operaționale cu caracter personal au fost stocate în continuare după depășirea termenelor menționate la alineatul (1), AEPD verifică de asemenea, la fiecare trei ani, necesitatea de a continua stocarea datelor respective.

6.La expirarea termenului de stocare pentru ultimele date automate din fișier, toate documentele din dosar se distrug, cu excepția oricăror documente originale pe care Eurojust le-a primit din partea autorităților naționale competente, care trebuie înapoiate emitentului.

7.În cazul în care Eurojust a coordonat cercetări sau urmăriri penale, membrii naționali în cauză se informează reciproc ori de câte ori primesc informații potrivit cărora cazul respectiv a fost clasat sau toate hotărârile judecătorești referitoare la caz au rămas definitive.

8.Alineatul (6) nu se aplică în cazul în care:

(a)acest lucru ar dăuna intereselor persoanei vizate care necesită protecție. în astfel de cazuri, datele operaționale cu caracter personal sunt utilizate numai cu consimțământul scris explicit al persoanei vizate;

(b)exactitatea datelor operaționale cu caracter personal este contestată de persoana vizată; în astfel de cazuri alineatul (5) nu se aplică pentru perioada necesară statelor membre sau Eurojust, după caz, pentru a verifica exactitatea respectivelor date;

(c)datele operaționale cu caracter personal trebuie păstrate ca mijloace de probă sau pentru constatarea, exercitarea ori apărarea unui drept în justiție;

(d)persoana vizată se opune ștergerii datelor operaționale cu caracter personal și solicită în schimb restricționarea utilizării acestora; sau

(e)datele operaționale cu caracter personal sunt încă necesare pentru a fi arhivate în interes public sau în scopuri statistice. Eurojust și statele membre stabilesc mecanisme pentru a asigura că măsurile de securitate menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sunt avute în vedere dincolo de hotarele sistemelor de informații.

Articolul 46

Securitatea datelor operaționale cu caracter personal

Eurojust și statele membre stabilesc mecanisme pentru a asigura că măsurile de securitate menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sunt avute în vedere dincolo de hotarele sistemelor de informații.

Articolul 47

Dreptul de acces al persoanei vizate

1.Orice persoană vizată care dorește să-și exercite dreptul de acces menționat la articolul 80 din Regulamentul (UE) 2018/1725, la datele operaționale cu caracter personal care o privesc prelucrate de Eurojust poate adresa o cerere Eurojust sau autorității naționale de supraveghere dintr-un stat membru. Autoritatea în cauză transmite cererea către Eurojust fără întârziere și, în orice caz, în termen de o lună de la primire.

2.Eurojust răspunde la aceste cereri fără întârziere nejustificată și, în orice caz, în termen de trei luni de la primire.

3.Autoritățile competente din statele membre în cauză sunt consultate de către Eurojust cu privire la decizia care urmează să fie adoptată ca răspuns la o cerere. Decizia referitoare la accesul la date este luată de Eurojust numai în strânsă cooperare cu statele membre direct vizate de comunicarea datelor respective. În cazul în care un stat membru ridică obiecții cu privire la decizia propusă de Eurojust, acesta notifică Eurojust motivele obiecțiilor sale. Eurojust respectă aceste obiecții. Membrii naționali vizați comunică ulterior autoritățile competente conținutul deciziei Eurojust.

4.Membrii naționali vizați analizează cererea și ajung la o decizie în numele Eurojust. În cazul în care membrii naționali vizați nu sunt de acord, fac apel la Colegiu, care decide în privința cererii cu o majoritate de două treimi.

Articolul 48

Limitarea dreptului de acces

În cazurile menționate la articolul 81 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Eurojust informează persoana vizată după consultarea autorităților competente ale statelor membre în cauză, în conformitate cu articolul 47 alineatul (3) din prezentul regulament.

Articolul 49

Dreptul la restricționarea prelucrării

Fără a aduce atingere excepțiilor prevăzute la articolul 45 alineatul (8) din prezentul regulament, în cazul în care prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal a fost restricționată în temeiul articolului 82 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725, astfel de date operaționale cu caracter personal pot fi prelucrate numai pentru protecția drepturilor persoanei vizate sau ale unei alte persoane fizice sau juridice care este parte în procedurile în care Eurojust este parte, sau în scopurile prevăzute la articolul 82 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Articolul 50

Responsabilul cu protecția datelor

1.Consiliul de administrație desemnează un responsabil cu protecția datelor. Responsabilul cu protecția datelor este un membru al personalului Eurojust special numit în acest scop.

2.Responsabilul cu protecția datelor este desemnat pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit.

3.Comitetul executiv adoptă norme de aplicare cu privire la responsabilul pentru protecția datelor. Normele de aplicare respective se referă, în special, la procedura de selecție pentru funcția de responsabil cu protecția datelor și la demiterea, sarcinile, atribuțiile și competențele sale, precum și la garanțiile de independență ale responsabilului cu protecția datelor.

4.În exercitarea funcțiilor sale, dacă responsabilul cu protecția datelor consideră că dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1725 referitoare la prelucrarea datelor administrative cu caracter personal sau referitoare la prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal nu au fost respectate, acesta informează Comitetul executiv, solicitându-i să soluționeze nerespectarea într-un anumit termen. În cazul în care Comitetul executiv nu soluționează nerespectarea în termenul stabilit, responsabilul pentru protecția datelor sesizează AEPD.

Articolul 51

Notificarea autorităților vizate în cazul încălcării securității datelor cu caracter personal

1.În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, Eurojust notifică acest lucru autorităților competente ale statelor membre în cauză, fără întârzieri nejustificate și fără a aduce atingere articolului 34 sau 92 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

2.Notificarea menționată la alineatul (1) descrie cel puțin:

(a)caracterul încălcării securității datelor cu caracter personal, inclusiv, acolo unde este posibil și adecvat, categoriile și numărul persoanelor vizate în cauză, precum și categoriile și numărul de înregistrări de date în cauză;

(b)consecințele probabile ale încălcării securității datelor cu caracter personal;

(c)măsurile propuse sau întreprinse de Eurojust pentru a remedia problema încălcării securității datelor cu caracter personal.

3.După caz, notificarea menționată la alineatul (1) recomandă măsuri de atenuare a posibilelor efecte negative ale încălcării securității datelor cu caracter personal.

Articolul 52

Cooperarea dintre AEPD și autoritățile naționale de supraveghere

1.AEPD acționează în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de supraveghere cu privire la aspectele care necesită implicare națională, în special în cazul în care AEPD sau o autoritate națională de supraveghere constată discrepanțe majore între practicile statelor membre sau transferuri potențial ilegale care utilizează canalele de comunicare ale Eurojust sau în contextul întrebărilor adresate de una sau mai multe autorități naționale de supraveghere cu privire la punerea în aplicare și interpretarea prezentului regulament.

2.În cazurile menționate la alineatul (1), se asigură supravegherea coordonată în conformitate cu articolul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

3.AEPD informează pe deplin autoritățile naționale de supraveghere cu privire la toate aspectele care le afectează direct sau sunt în alt fel relevante pentru acestea. La cererea uneia sau a mai multor autorități naționale de supraveghere, AEPD le informează cu privire la chestiuni specifice.

4.În cazuri legate de date originare dintr-unul sau mai multe state membre, AEPD consultă autoritățile naționale de supraveghere în cauză. AEPD nu decide cu privire la luarea altor măsuri înainte ca aceste autorități naționale de supraveghere să fi informat AEPD cu privire la poziția lor, într-un termen specificat de AEPD. Termenul respectiv nu poate fi mai scurt de o lună sau mai lung de trei luni. AEPD ține cont în cel mai înalt grad de poziția autorităților naționale de supraveghere în cauză. În cazul în care intenționează să nu urmeze poziția acestora, AEPD le informează, le oferă o justificare și transmite chestiunea Comitetului european pentru protecția datelor. În cazurile pe care le consideră de extremă urgență, AEPD poate decide să adopte măsuri imediate. În astfel de cazuri, AEPD informează imediat autoritățile naționale de supraveghere în cauză și justifică natura urgentă a situației, precum și măsura pe care a luat-o.

5.Autoritățile naționale de supraveghere informează AEPD cu privire la orice măsură pe care o iau cu privire la transferul, extragerea sau la oricare altă comunicare de date operaționale cu caracter personal efectuată de statele membre în temeiul prezentului regulament.

Articolul 53

Responsabilitatea în domeniul protecției datelor

1.Eurojust prelucrează datele operaționale cu caracter personal în așa fel încât să se poată stabili ce autoritate a furnizat datele respective sau de unde au fost extrase datele.

2.Responsabilitatea pentru exactitatea datelor operaționale cu caracter personal aparține:

(a)Eurojust, pentru datele operaționale cu caracter personal prezentate de un stat membru sau de instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii în cazul în care datele furnizate au fost modificate în cursul prelucrării de către Eurojust;

(b)statului membru sau instituției, organului, oficiului sau agenției Uniunii care a furnizat datele către Eurojust, în cazul în care datele furnizate nu sunt modificate în cursul prelucrării de către Eurojust;

(c)Eurojust, pentru datele operaționale cu caracter personal furnizate de țări terțe sau organizații internaționale, pentru datele operaționale cu caracter personal extrase de Eurojust din surse disponibile în mod public și pentru datele operaționale cu caracter personal primite de la părți private.

3.Responsabilitatea pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele administrative cu caracter personal și respectarea prezentului regulament și a Regulamentului (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele operaționale cu caracter personal revine Eurojust. Responsabilitatea pentru legalitatea unei transmiteri de date operaționale cu caracter personal aparține:

(a)atunci când un stat membru a furnizat datele operaționale cu caracter personal către Eurojust, statului membru respectiv;

(b)Eurojust, atunci când aceasta a furnizat datele operaționale cu caracter personal către statele membre, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, către țări terțe sau organizații internaționale.

4.Sub rezerva altor dispoziții ale prezentului regulament, Eurojust este responsabil de toate datele pe care le prelucrează.

CAPITOLUL V

RELAȚIILE CU PARTENERII

SECȚIUNEA I

Dispoziții comune

Articolul 54

Dispoziții comune

1.Atunci când este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezentul regulament, Eurojust poate stabili și întreține relații de cooperare cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii în conformitate cu obiectivele respective ale acestora, cu autoritățile competente ale țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale, în conformitate cu strategia de cooperare menționată la articolul 65.

2.În măsura în care acest lucru este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale și sub rezerva oricărei restricții în temeiul articolului 36 alineatul (8) și al articolului 80, Eurojust poate face schimb de orice informații cu entitățile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, cu excepția datelor operaționale cu caracter personal.

3.În scopurile prevăzute la alineatele (1) și (2), Eurojust poate, sub rezerva consultării prealabile a Comisiei, să încheie acorduri de lucru cu entitățile menționate la alineatul (1). Aceste acorduri de lucru nu constituie un temei pentru autorizarea schimbului de date cu caracter personal și nu creează obligații juridice pentru Uniune sau pentru statele sale membre.

4.Eurojust poate să primească și să prelucreze datele cu caracter personal primite din partea entităților menționate la alineatul (1) în măsura necesară îndeplinirii sarcinilor sale și sub rezerva normelor aplicabile privind protecția datelor.

5.Dacă datele care urmează să fie transmise au fost furnizate de un stat membru, Eurojust trebuie să obțină aprobarea autorității naționale competente a statului membru respectiv, cu excepția cazului în care statul membru a acordat o autorizație prealabilă pentru astfel de transmiteri ulterioare, fie generală, fie sub rezerva unor restricții specifice. Acordul respectiv poate fi retras în orice moment.

6.În cazul în care statele membre, instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii, țările terțe sau organizațiile internaționale au primit date cu caracter personal de la Eurojust, transmiterile ulterioare de astfel de date către părți terțe sunt interzise cu excepția cazului în care toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)Eurojust a obținut acordul prealabil al autorităților naționale competente care au furnizat datele;

(b)Eurojust și-a dat consimțământul explicit după analizarea circumstanțelor cazului respectiv;

(c)transmiterea ulterioară este destinată numai pentru un scop specific care nu este incompatibil cu scopul pentru care au fost transmise datele.

Articolul 55

Dispoziții comune privind schimbul indirect de informații pe baza unui sistem de tip „rezultat pozitiv/negativ” (hit/no hit)

1.Eurojust ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura accesul indirect al altor organe, oficii și agenții ale Uniunii, în cazul în care un astfel de acces este prevăzut în dreptul Uniunii, la informațiile deținute de Eurojust, în condiții de reciprocitate, prin intermediul unui sistem automatizat de tip „rezultat pozitiv/negativ” (hit/no hit), care funcționează prin căutarea unor indici actualizați.

2.Accesul indirect la informații în temeiul primului paragraf nu aduce atingere restricțiilor indicate de statele membre, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, țările terțe sau organizațiile internaționale care furnizează informațiile.

3.În cazul unui rezultat pozitiv, Eurojust inițiază procedura prin care informațiile care au generat rezultatul pozitiv urmează să fie transmise organului, oficiului sau agenției Uniunii care efectuează căutarea, astfel cum se menționează la alineatul (1), în conformitate cu restricțiile stabilite de furnizorul informațiilor în temeiul prezentului regulament. În cazul unui rezultat pozitiv referitor la informații care fac obiectul unor restricții, sistemul automatizat de tip „rezultat pozitiv/negativ” menționat la alineatul (1) nu notifică organul, oficiul sau agenția Uniunii care efectuează căutarea cu privire la rezultatul pozitiv respectiv. În acest caz, Eurojust contactează rapid furnizorul informațiilor pentru a afla dacă informațiile care au generat rezultatul pozitiv pot fi partajate cu organul, oficiul sau agenția Uniunii care efectuează căutarea. În cazul în care furnizorul informațiilor elimină restricțiile respective, Eurojust transmite informațiile care au generat rezultatul pozitiv organului, oficiului sau agenției Uniunii care efectuează căutarea. În cazul în care furnizorul informațiilor menține restricțiile respective, Eurojust respectă restricțiile respective și nu transmite informațiile care au generat rezultatul pozitiv organului, oficiului sau agenției Uniunii care efectuează căutarea.

4.Căutările de informații în conformitate cu alineatele (1) și (2) se efectuează doar în scopul de a identifica dacă informațiile aflate la dispoziția unui alt organ, oficiu sau agenții a Uniunii corespund informațiilor prelucrate de Eurojust.

5.Menținând caracterul automat al sistemului de tip „rezultat pozitiv/negativ”, Eurojust permite efectuarea de căutări în conformitate cu alineatele (1) și (2) numai de către persoanele desemnate de alte organe, oficii sau agenții ale Uniunii ca fiind autorizate să efectueze astfel de căutări.

6.În condițiile de reciprocitate menționate la primul paragraf, Eurojust are acces indirect, în limitele competenței sale, pe baza unui sistem automatizat de tip „rezultat pozitiv/negativ” (hit/no hit), la informațiile furnizate organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, sub rezerva condițiilor prevăzute în dreptul Uniunii.

Acest acces nu aduce atingere restricțiilor indicate de statul membru, instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii, țara terță sau organizația internațională care a furnizat informațiile respective.

7.Eurojust și alte organe, oficii și agenții ale Uniunii se informează reciproc dacă, în urma obținerii unui rezultat pozitiv în conformitate cu alineatele (1) și (3), există indicii că datele ar putea fi incorecte sau ar putea intra în conflict cu alte date.

8.Dacă este necesar pentru punerea în aplicare a sistemului de tip „rezultat pozitiv/negativ” menționat la alineatele (1)-(7), procedura tehnică, inclusiv seturile de date care ar trebui incluse în indici, precum și cerințele de performanță și disponibilitate se stabilesc prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 84 alineatul (2).

SECȚIUNEA II

Relațiile cu organismele, oficiile și agențiile Uniunii

Articolul 56

Relațiile cu Rețeaua Judiciară Europeană și cu alte rețele ale Uniunii implicate în cooperarea judiciară în materie penală

1.Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală mențin relații privilegiate între ele în materie penală, bazate pe consultare și complementaritate, în special prin intermediul membrilor fiecărui birou național desemnat ca puncte de contact pentru Rețeaua Judiciară Europeană în conformitate cu articolul 17. Complementaritatea dintre Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană se exercită în conformitate cu mandatele lor respective. Eurojust își exercită competența în cazurile care implică infracțiuni transfrontaliere grave în care desfășurarea eficace a cercetărilor sau a urmăririlor penale necesită coordonarea autorităților naționale competente, implică țări terțe sau organizații internaționale sau necesită elaborarea unei strategii comune de urmărire penală în două sau mai multe jurisdicții. În acest scop, se aplică următoarele dispoziții:

(a)secretariatul Rețelei Judiciare Europene face parte din personalul Eurojust; secretariatul poate utiliza resursele administrative ale Eurojust care sunt necesare Rețelei Judiciare Europene pentru a-și putea îndeplini sarcinile, inclusiv pentru acoperirea costurilor reuniunilor plenare ale Rețelei Judiciare Europene;

(b)punctele de contact ale Rețelei Judiciare Europene pot fi invitate, de la caz la caz, să participe la reuniunile Eurojust relevante;

(c)Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană pot apela la sistemul național de coordonare Eurojust, instituit în conformitate cu articolul 35, atunci când stabilesc dacă o solicitare ar trebui tratată cu sprijinul Eurojust sau al Rețelei Judiciare Europene.

2.Eurojust sprijină următoarele rețele și organisme active în domeniul cooperării judiciare în materie penală:

(a)Rețeaua Judiciară Europeană, instituită prin Decizia 2008/976/JAI;

(b)rețeaua europeană de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, instituită prin Decizia 2002/494/JAI;

(c)rețeaua de puncte de contact de combatere a corupției, instituită prin Decizia 2008/852/JAI;

(d)rețeaua JIT,

(e)Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității informatice;

(f)Rețeaua judiciară europeană în materie de criminalitate organizată;

(g)alte rețele sau organisme specializate ale practicienilor din domeniul judiciar care își desfășoară activitatea în domenii care intră sub incidența mandatului Eurojust.

3.Rețelele și organismele menționate la alineatul (2) pot utiliza resursele administrative ale Eurojust atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

4.Conexiunea dintre rețelele și organismele menționate la alineatele (1) și (2) și autoritățile naționale competente este asigurată la nivel național prin intermediul sistemului național de coordonare Eurojust instituit în temeiul articolului 35.

5.Rețelele și organismele menționate la alineatele (1) și (2) contribuie la păstrarea cunoștințelor de către Eurojust și pot participa la activitatea ECE în conformitate cu articolele 30 și, respectiv, 31.

Articolul 57

Relațiile cu Europol

1.Eurojust stabilește și menține o cooperare strânsă cu Europol, pentru a asigura exercitarea coerentă și coordonată a mandatelor lor respective și pentru a evita suprapunerea eforturilor.

2.Eurojust încheie un acord de lucru cu Europol 53 , inclusiv orice modificare a acestuia, în consultare cu Comisia, care stabilește modalitățile practice de cooperare a acestora. Acordul respectiv face obiectul unei revizuiri periodice, dacă este necesar și, în orice caz, la cererea Comisiei.

3.În cazul în care, în contextul activităților Eurojust, inclusiv în orice etapă a unei echipe comune de anchetă, Eurojust sau un stat membru identifică nevoia de coordonare, cooperare sau sprijin care se încadrează în mandatul Europol, Eurojust notifică Europol în acest sens și inițiază procedura pentru schimbul de informații relevante în conformitate cu decizia statului membru care le-a furnizat. Într-un astfel de caz, Eurojust se consultă cu Europol. 

4.În cazul în care Eurojust primește o notificare în temeiul articolului 74 alineatul (1) din Regulamentul (UE) [Regulamentul Europol] care indică faptul că pot fi necesare acțiuni judiciare ulterioare, acesta examinează, fără întârzieri nejustificate, informațiile primite și ia toate măsurile corespunzătoare în limitele mandatului său, inclusiv prin informarea autorităților competente ale statelor membre în cauză și, după caz, acționând din proprie inițiativă în conformitate cu articolul 28. Eurojust consultă Europol, după caz, și informează Europol cu privire la utilizarea acestor informații, în conformitate cu decizia statului membru care a furnizat informațiile.

5.Eurojust și Europol pot, atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor lor și cu acordul autorităților naționale competente ale statelor membre în cauză, să instituie mecanisme de coordonare, inclusiv platforme operaționale comune, pentru a sprijini coordonarea strategică și operațională în anchetele penale transfrontaliere care necesită coordonarea între două sau mai multe state membre. În sensul unor astfel de mecanisme de coordonare, statele membre pot stabili ca informațiile să fie direct accesibile statelor membre, Eurojust și Europol în vederea efectuării de analize operaționale comune în cadrul unor anchete specifice sau în domeniul criminalității, fără a aduce atingere niciunei restricții indicate de statele membre și sub rezerva normelor și garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute în prezentul regulament.

6.În contextul anchetelor penale transfrontaliere sprijinite de Eurojust, Eurojust poate, cu acordul autorităților naționale competente, să solicite sprijinul Europol, în special prin: 

(a)furnizarea de informații, analize, expertiză și sprijin operațional relevante; 

(b)efectuarea de analize operaționale pe baza datelor privind anchetele furnizate de Eurojust, de statele membre sau de alte autorități competente; 

(c)verificarea încrucișată a informațiilor în bazele sale de date și schimbul de informații, astfel cum se prevede la articolul 55

7.Prezentul articol nu aduce atingere niciunei restricționări a accesului sau a utilizării, în termeni generali sau specifici, indicate de un stat membru, un organ, un oficiu sau o agenție a Uniunii, o țară terță sau o organizație internațională în legătură cu informațiile pe care le-a furnizat, pe care Europol trebuie să le respecte. 

8.Eurojust cooperează cu Europol, în limitele mandatelor lor respective, pentru a sprijini autoritățile competente ale statelor membre în contextul anchetelor digitale și al accesului la date și, în special, acționează ca centru de cunoștințe pentru consilierea, sprijinirea și consolidarea capacităților privind accesul transfrontalier la probele electronice.

Articolul 58

Relațiile cu EPPO

1.Eurojust stabilește și menține o relație strânsă cu EPPO, pe baza cooperării reciproce în cadrul mandatelor și competențelor lor respective. Președintele Eurojust și procurorul-șef european se vor întâlni periodic pentru a discuta aspecte de interes comun. Aceștia se reunesc la solicitarea președintelui Eurojust sau a procurorului-șef european.

2.Eurojust și EPPO cooperează îndeaproape și, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor și în limitele mandatelor lor respective, fac schimb de informații în timp util și în mod eficient, în conformitate cu articolul 55.

3.Eurojust asistă EPPO, în special în cazurile în care sunt necesare măsuri de investigare sau alte forme de cooperare în statele membre care nu participă la cooperarea consolidată privind instituirea EPPO sau în țări terțe sau care necesită coordonarea între investigațiile efectuate de EPPO și cele efectuate de autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la EPPO. În acest scop, la cererea EPPO sau a autorităților naționale competente ale statelor membre, Eurojust sprijină EPPO în îndeplinirea sarcinilor sale, inclusiv prin:

(a)facilitarea constituirii și funcționării echipelor comune de anchetă;

(b)organizarea de reuniuni și centre de coordonare;

(c)facilitarea cooperării judiciare cu statele membre care nu participă la cooperarea consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO sau cu țările terțe.

4.Eurojust tratează cererile de sprijin din partea EPPO fără întârzieri nejustificate și, după caz, ca și cum ar fi fost depuse de o autoritate națională competentă pentru cooperarea judiciară în materie penală.

5.Sprijinul acordat în temeiul alineatului (3) nu afectează independența EPPO în desfășurarea investigațiilor și a urmăririlor penale.

6.În chestiuni operaționale care intră în sfera de competență a EPPO, Eurojust informează EPPO și, dacă este cazul, asociază EPPO la activitățile sale referitoare la cazurile transfrontaliere, inclusiv:

(a)făcând schimb de informații relevante cu privire la cazurile sale, inclusiv de date cu caracter personal, în conformitate cu prezentul regulament; sau

(b)solicitând EPPO să ofere sprijin.

7.În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939, Eurojust raportează EPPO, fără întârzieri nejustificate, orice comportament infracțional cu privire la care EPPO ar putea să își exercite competența în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939.

8.Atunci când Eurojust primește informații de la EPPO cu privire la forme de criminalitate care nu intră în sfera de competență a EPPO și în cadrul mandatului Eurojust, Eurojust examinează informațiile primite și ia toate măsurile adecvate în cadrul mandatului său.

9.În scopul cooperării în temeiul prezentului articol, EPPO detașează un ofițer de legătură la Eurojust. Ofițerului de legătură i se acordă acces la sistemul de gestionare a cazurilor în scopul schimbului securizat de date relevante pentru îndeplinirea funcțiilor sale, inclusiv, după caz, în scopul deschiderii, înregistrării și gestionării cazurilor care intră în domeniul de aplicare al cooperării dintre Eurojust și EPPO în temeiul prezentului articol. Eurojust rămâne responsabil de prelucrarea datelor cu caracter personal de către ofițerul de legătură în sistemul de gestionare a cazurilor.

10.Reprezentanții EPPO, inclusiv ofițerul său de legătură, sunt invitați să participe la reuniunile colegiului Eurojust în cadrul cărora sunt discutate chestiuni de interes comun.

11.Modalitățile practice de punere în aplicare a prezentului articol sunt stabilite într-un acord de lucru între Eurojust și EPPO, care face obiectul unei revizuiri periodice.

Articolul 59

Relațiile cu alte organe, oficii și agenții ale Uniunii

1.Eurojust stabilește și menține relații de cooperare cu organele, oficiile și agențiile Uniunii menționate la prezentul articol, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale și a sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, în limitele mandatelor lor respective și în deplină conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor.

2.Eurojust stabilește și menține relații de cooperare cu OLAF în vederea facilitării contribuției OLAF la activitatea de coordonare a Eurojust în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu mandatul său în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013. În acest scop:

(a)în scopul primirii și transmiterii de informații între Eurojust și OLAF, și fără a aduce atingere articolului 8 din prezentul regulament, statele membre se asigură că membrii naționali ai Eurojust sunt considerați autorități competente ale statelor membre doar în scopurile stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013;

(b)schimbul de informații dintre OLAF și membrii naționali nu aduce atingere niciunei obligații de a furniza astfel de informații altor autorități competente în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 sau al oricărui alt act legislativ aplicabil la nivelul Uniunii sau la nivel național;

3.Eurojust stabilește și menține relații de cooperare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), reglementată de Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului 54 , în vederea facilitării contribuției Frontex la activitatea Eurojust, inclusiv prin transmiterea de informații relevante prelucrate în conformitate cu mandatul său, în special în ceea ce privește activitățile infracționale care intră în sfera de competență a Eurojust în temeiul articolului 6 din prezentul regulament. Modalitățile practice de cooperare între Eurojust și Frontex sunt stabilite într-un acord de lucru încheiat în conformitate cu articolul 58 alineatul (3) din prezentul regulament.

4.Eurojust stabilește și menține relații de cooperare cu ACSB și încheie un acord de lucru cu ACSB care stabilește detaliile cooperării lor în conformitate cu articolul 54 alineatul (3) din prezentul regulament. În acest scop:

(a)Statele membre se asigură că membrii naționali ai Eurojust sunt considerați autorități naționale relevante în sensul articolului 27 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2024/1620, pentru a facilita schimbul de informații dintre ACSB și Eurojust în cazurile care intră în sfera de competență a Eurojust;

(b)schimbul de informații dintre ACSB și membrii naționali nu aduce atingere niciunei obligații de a furniza astfel de informații altor autorități competente în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1620 sau al oricărui alt act legislativ aplicabil al Uniunii sau național;

5.Eurojust stabilește și menține relații de cooperare cu Autoritatea vamală a UE, odată instituită, și încheie un acord de lucru care stabilește modalitățile cooperării lor în conformitate cu articolul 54 alineatul (3) din prezentul regulament, în vederea facilitării cooperării judiciare în materie penală care implică infracțiuni vamale și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare și economice ale Uniunii.

SECȚIUNEA III

Cooperarea internațională

Articolul 60

Relațiile cu autoritățile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale

1.Eurojust poate stabili și menține cooperarea cu autoritățile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale, inclusiv prin încheierea unor acorduri de lucru, astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (3).

2.După consultarea prealabilă a Comisiei, Eurojust adoptă, o dată la patru ani, o strategie de cooperare privind consolidarea cooperării judiciare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv în vederea încheierii acordurilor de lucru menționate la alineatul (1) și a detașării punctelor de contact în cadrul Eurojust, astfel cum se menționează la articolul 63. Această strategie este pusă în aplicare în cooperare cu Comisia.

 

Articolul 61

Ofițerii de legătură detașați în țări terțe

1.În scopul facilitării cooperării judiciare a statelor membre cu țări terțe, Eurojust poate detașa ofițeri de legătură într-o țară terță, sub rezerva existenței unui acord de lucru, astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (3), cu autoritățile competente din țara terță respectivă.

2.Ofițerul de legătură este membru al personalului Eurojust și are cunoștințe de specialitate adecvate în domeniul cooperării judiciare.

3.Sarcinile ofițerilor de legătură cuprind orice activitate care urmărește să favorizeze și să accelereze, în special prin stabilirea de contacte directe cu autoritățile competente ale țării terțe respective, cooperarea judiciară în materie penală. Membrii naționali pot autoriza ofițerii de legătură, sub supravegherea și responsabilitatea lor, să facă schimb de date operaționale cu caracter personal care implică statul lor membru direct cu autoritățile competente ale țării terțe.

4.Autoritățile competente ale statelor membre și ofițerii de legătură menționați la alineatul (1) se pot contacta reciproc în mod direct. În astfel de cazuri, ofițerul de legătură informează membrul național respectiv cu privire la aceste contacte.

5.Ofițerii de legătură raportează periodic colegiului. Ofițerul de legătură informează membrii naționali și autoritățile naționale competente cu privire la toate cazurile care privesc statele lor membre.

6.Ofițerii de legătură au acces la sistemul de gestionare a cazurilor, iar schimburile lor operaționale cu țările terțe sunt înregistrate în acesta.

Articolul 62

Procurorii de legătură detașați la Eurojust

1.Un procuror de legătură dintr-o țară terță sau dintr-o organizație internațională poate fi detașat la Eurojust în cazul în care:

(a)un acord de cooperare este încheiat înainte de 12 decembrie 2019 între Eurojust și țara terță respectivă;

(b)un acord internațional este încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în temeiul articolului 218 din TFUE; sau

(c)o decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție este adoptată de Comisie în conformitate cu articolul 36 din Directiva (UE) 2016/680.

2.Drepturile și obligațiile procurorului de legătură sunt prevăzute în acordul de cooperare sau în acordul internațional menționat la alineatul (1) și pot fi completate de un acord de lucru, astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (3).

3.Procurorilor de legătură detașați la Eurojust li se acordă acces la sistemul de gestionare a cazurilor pentru schimbul securizat de date relevante pentru îndeplinirea funcțiilor lor, inclusiv, după caz, pentru deschiderea, înregistrarea și gestionarea cazurilor. Eurojust rămâne responsabil de prelucrarea datelor cu caracter personal de către procurorii de legătură în sistemul de gestionare a cazurilor.

4.Transferurile de date operaționale cu caracter personal către procurorii de legătură prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor au loc numai în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (UE) 2018/1725.

5.În ceea ce privește gestionarea datelor de către procurorii de legătură și accesul la informații, articolul 42 alineatele (1) și (2) se aplică mutatis mutandis.

6.Colegiul stabilește condițiile detaliate care reglementează accesul procurorilor de legătură la sistemul de gestionare a cazurilor.

Articolul 63

Puncte de contact detașate la Eurojust

1.Eurojust poate, pe baza unui acord de lucru încheiat în conformitate cu articolul 54 alineatul (3), să coopereze cu punctele de contact desemnate de autoritățile competente ale unei țări terțe și găzduite de Eurojust în acest scop.

2.Punctele de contact detașate la Eurojust pot:

(a)să accelereze, să coordoneze sau să faciliteze executarea cererilor de cooperare judiciară în materie penală;

(b)să sprijine comunicarea și coordonarea între Eurojust, statele membre și autoritățile competente ale țării terțe;

(c)să furnizeze informații cu privire la legislația și procedurile naționale ale țării terțe relevante pentru cooperarea judiciară;

(d)să faciliteze participarea autorităților competente din țara terță la reuniunile de coordonare, la centrele de coordonare și la platformele de coordonare judiciară organizate de Eurojust, precum și la echipele comune de anchetă sprijinite de Eurojust; și

(e)să transmită Eurojust cereri de asistență în legătură cu aspectele menționate la literele (a)-(d).

3.Punctele de contact detașate la Eurojust sunt desemnate de autoritatea competentă a țării terțe din rândul funcționarilor parchetelor, al autorităților centrale sau al serviciilor echivalente ale ministerelor justiției competente în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

4.Modalitățile practice de cooperare cu punctele de contact detașate la Eurojust sunt stabilite în acordul de lucru menționat la alineatul (1).

5.Punctelor de contact detașate la Eurojust li se acordă acces la sistemul de gestionare a cazurilor în scopul schimbului securizat de date. Acest acces se limitează la datele relevante pentru îndeplinirea funcțiilor lor, astfel cum se prevede la alineatul (2), inclusiv, după caz, deschiderea, înregistrarea și gestionarea cazurilor. Orice schimb de date operaționale cu caracter personal are loc exclusiv în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 și cu articolul 54 alineatul (3).

6.Eurojust rămâne responsabil de prelucrarea datelor cu caracter personal de către punctele de contact detașate la Eurojust în sistemul de gestionare a cazurilor.

7.Articolul 42 alineatele (1) și (2) se aplică mutatis mutandis punctelor de contact găzduite de Eurojust.

8.Colegiul stabilește condițiile detaliate care reglementează accesul punctelor de contact găzduite de Eurojust la sistemul de gestionare a cazurilor și la alte servicii ale Eurojust.

 

Articolul 64

Puncte de contact în țări terțe și organizații internaționale

1.Eurojust poate coopera cu punctele de contact desemnate de autoritățile competente ale unei țări terțe sau ale unei organizații internaționale și care își au sediul în țara terță sau în organizația internațională respectivă.

2.Prin intermediul punctelor de contact desemnate de țările terțe și de organizațiile internaționale, Eurojust urmărește să sprijine și să faciliteze cooperarea cu autoritățile competente ale țării terțe sau ale organizației internaționale în cauză, în special în cazurile care implică infracțiuni grave cu o dimensiune transfrontalieră. Atunci când acționează în temeiul prezentului alineat, punctele de contact respective pot îndeplini funcțiile menționate la articolul 63 alineatul (2), astfel cum se prevede în acordul de lucru încheiat în conformitate cu articolul 54 alineatul (3).

3.În sensul prezentului articol, Eurojust urmărește să se asigure că punctele sale de contact din țările terțe și organizațiile internaționale sunt desemnate din rândul funcționarilor parchetelor, al autorităților centrale sau al serviciilor echivalente ale ministerelor justiției competente în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

4.Punctele de contact din țările terțe și organizațiile internaționale nu au acces la sistemul de gestionare a cazurilor sau la datele operaționale cu caracter personal deținute de Eurojust.

5.Fără a aduce atingere alineatului (4), orice schimb de date operaționale cu caracter personal cu țara terță sau cu organizația internațională în cauză este efectuat de Eurojust în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725. Aceste date operaționale cu caracter personal pot fi introduse în sistemul de gestionare a cazurilor numai de către personalul autorizat al Eurojust.

 

CAPITOLUL VI

ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI

Articolul 65

Întocmirea bugetului

1.În fiecare an, directorul administrativ elaborează un proiect de declarație estimativă privind veniturile și cheltuielile Eurojust pentru anul financiar următor, inclusiv schema de personal, pe care le transmite Comitetului executiv. Rețeaua Judiciară Europeană și, după caz, alte rețele ale Uniunii implicate în cooperarea judiciară în materie penală, menționate la articolul 56, sunt informate cu privire la părțile legate de activitățile lor în timp util, înainte de înaintarea situației estimative către Comisie.

2.Pe baza acestui proiect, Comitetul executiv examinează proiectul provizoriu de estimare a veniturilor și cheltuielilor Eurojust pentru exercițiul financiar următor și îl transmite Consiliului de administrație.

3.Proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Eurojust, astfel cum a fost aprobat de Consiliul de administrație, este transmis Comisiei până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

4.Comisia transmite autorității bugetare situația estimărilor împreună cu proiectul de buget general al Uniunii.

5.Pe baza situației estimărilor, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolele 313 și 314 din TFUE.

6.Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru contribuția acordată Eurojust.

7.Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a Eurojust.

8.Bugetul Eurojust este adoptat de Consiliul de administrație. Acesta devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii. Dacă este necesar, acesta este ajustat în consecință de către Consiliul de administrație.

Articolul 66

Structura bugetului

1.Se elaborează și se înscriu în bugetul Eurojust estimări ale tuturor veniturilor și cheltuielilor Eurojust pentru fiecare exercițiu financiar. Exercițiul financiar corespunde anului calendaristic.

2.Bugetul Eurojust trebuie să fie echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.

3.Fără a afecta alte resurse, veniturile Eurojust cuprind următoarele:

(a)o contribuție din partea Uniunii, înscrisă în bugetul general al Uniunii;

(b)orice contribuție financiară voluntară din partea statelor membre;

(c)orice contribuții din partea țărilor terțe care participă la activitatea Eurojust;

(d)o finanțare din partea Uniunii sub formă de acorduri de contribuție sau granturi ad-hoc, în conformitate cu normele financiare ale Eurojust menționate la articolul 69 și cu dispozițiile instrumentelor relevante ale Uniunii care sprijină politicile sale, ținând seama de caracterul excepțional al unor astfel de acorduri;

(e)taxe pentru publicații și orice servicii furnizat de Eurojust.

4.Cheltuielile Eurojust includ cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative și de infrastructură, precum și cheltuielile de funcționare.

Articolul 67

Execuția bugetului

1.Directorul administrativ acționează în calitate de ordonator de credite și execută bugetul Eurojust în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

2.În fiecare an, directorul administrativ transmite autorității bugetare toate informațiile relevante pentru concluziile procedurilor de evaluare.

Articolul 68

Prezentarea conturilor și descărcarea de gestiune

1.Contabilul Eurojust transmite conturile provizorii pentru exercițiul financiar (anul N) contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a exercițiului financiar următor (anul N+1).

2.Până la data de 31 martie a anului N + 1, Eurojust trimite raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru anul N Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

3.Contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi conturile provizorii ale Eurojust pentru anul N, consolidate cu cele ale Comisiei, până la data de 31 martie a anului N+1.

4.În conformitate cu articolul 246 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, Curtea de Conturi își formulează observațiile cu privire la conturile provizorii ale Eurojust până la data de 1 iunie a anului N+1.

5.La primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi privind conturile provizorii ale Eurojust în temeiul articolului 246 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, directorul administrativ elaborează conturile finale ale Eurojust pe propria răspundere și le prezintă Comitetului executiv pentru aviz.

6.Comitetul executiv emite un aviz cu privire la conturile finale ale Eurojust pentru anul N și transmite aceste conturi, împreună cu avizul său, Consiliului de administrație, spre adoptare.

7.Consiliul de administrație emite un aviz cu privire la conturile finale ale Eurojust pentru anul N.

8.Până la data de 1 iulie a anului N+1, directorul administrativ transmite conturile finale pentru anul N Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, împreună cu avizul Comitetului executiv și cu avizul Consiliului de administrație.

9.Până la data de 15 noiembrie a anului N+1 se publică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, un link către paginile site-ului care conțin conturile finale ale Eurojust.

10.Directorul administrativ transmite Curții de Conturi un răspuns la observațiile acesteia până la data de 30 septembrie a anului N+1. Directorul administrativ trimite acest răspuns și Comitetului executiv, Consiliului de administrație și Comisiei.

11.Directorul administrativ transmite Parlamentului European, la cererea acestuia din urmă, orice informație necesară pentru buna derulare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu articolul 261 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

12.La recomandarea Consiliului, hotărând cu o majoritate calificată, Parlamentul European aprobă, înainte de data de 15 mai a anului N+2, descărcarea de gestiune a directorului administrativ în ceea ce privește execuția bugetară pentru anul N.

13.Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust se acordă de Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, cu urmarea unei proceduri comparabile cu cea prevăzută la articolul 319 din TFUE și la articolele 260, 261 și 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, pe baza raportului de audit al Curții de Conturi.

14.În cazul în care Parlamentul European refuză să acorde descărcarea de gestiune până la data de 15 mai a anului N+2, directorul administrativ este invitat să își explice poziția Consiliului de administrație, care ia decizia finală în această privință. Consiliul de administrație poate, după caz, să ia toate măsurile necesare, inclusiv măsuri legate de mandatul directorului administrativ, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 69

Norme financiare

1.Normele financiare aplicabile Eurojust se adoptă de către Consiliul de administrație după consultarea Comisiei. Acestea nu fac derogare de la Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/715 55 , cu excepția cazului în care o astfel de derogare este necesară în mod specific pentru funcționarea Eurojust, iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

2.Eurojust își stabilește și își execută bugetul în conformitate cu normele sale financiare și cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

3.În ceea ce privește sprijinul financiar acordat pentru activitățile echipelor comune de anchetă, Eurojust și Europol instituie în comun normele și condițiile în baza cărora sunt prelucrate cererile de sprijin.

4.Eurojust poate acorda granturi legate de îndeplinirea sarcinilor sale conform articolului 4 alineatul (1). Granturile prevăzute pentru sarcinile menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (d) se pot acorda statelor membre fără a recurge la o cerere de propuneri.

Articolul 70

Prevenirea și combaterea fraudei și a neregulilor

1.Pentru combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale, se aplică fără restricție dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013.

2.Curtea de Conturi are competența de a efectua audituri, pe baza documentelor și la fața locului, cu privire la toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii de la Eurojust.

3.OLAF poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii sau dacă au avut loc aspecte grave legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale care constituie o abatere de la obligațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai Uniunii de natură să conducă la proceduri disciplinare sau, după caz, penale, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96.

4.Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de lucru cu autoritățile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile de grant ale Eurojust includ dispoziții de mandatare expresă a Curții de Conturi și a OLAF pentru a efectua astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor respective.

5.Membrii personalului Eurojust, directorul administrativ și membrii Colegiului și ai Comitetului executiv îi notifică OLAF și Parchetului European, fără întârziere și fără ca responsabilitatea lor să fie pusă în discuție din cauza acestei informări, orice suspiciune de nereguli sau activități ilegale din timpul mandatelor lor de care au avut cunoștință în exercitarea atribuțiilor lor.

CAPITOLUL VII

PERSONALUL

Articolul 71

Dispoziții generale

1.Eurojust angajează personalul necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale și pentru funcționarea serviciilor sale.

2.Personalul este plasat sub autoritatea directorului administrativ și acționează în conformitate cu instrucțiunile acestuia, fără a aduce atingere competențelor conferite altor organisme ale Eurojust în temeiul prezentului regulament.

3.Directorul administrativ este responsabil de gestionarea personalului în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, care, împreună cu normele adoptate de comun acord de instituțiile Uniunii pentru punerea în aplicare a acestuia, se aplică personalului Eurojust. În cazul în care Consiliul de administrație decide astfel în temeiul articolului 10 alineatul (2), directorul administrativ exercită, de asemenea, competențele autorității împuternicite să facă numiri în ceea ce privește personalul Eurojust, inclusiv recrutarea, supravegherea, evaluarea și exercitarea autorității disciplinare.

4.Personalul sprijină Eurojust în îndeplinirea funcțiilor sale operaționale și administrative, în special:

(a)sprijinirea birourilor naționale și a autorităților naționale competente în ceea ce privește cercetările și urmăririle penale transfrontaliere;

(b)gestionarea cazurilor și analiza operațională;

(c)gestionarea resurselor umane;

(d)administrarea bugetară și financiară;

(e)gestionarea tehnologiei informației și a datelor;

(f)sprijinul strategic, juridic și în materie de politici;

(g)gestionarea securității și a instalațiilor;

(h)gestionarea comunicării și gestionarea cunoștințelor;

(i)relațiile externe și aspectele instituționale.

5.În sensul prezentului regulament, „personalul autorizat al Eurojust” înseamnă membrii personalului desemnați de directorul administrativ să îndeplinească sarcini operaționale, administrative sau tehnice specifice, inclusiv sarcini care implică accesul la date operaționale cu caracter personal și la sistemul de gestionare a cazurilor.

6.Atunci când exercită funcții operaționale, personalul autorizat al Eurojust acționează sub autoritatea directorului administrativ și, după caz, sub supravegherea membrilor naționali sau a colegiului, în conformitate cu prezentul regulament și cu normele interne aplicabile.

7.Personalul furnizează cunoștințe de specialitate cu privire la aspecte legate de drepturile fundamentale și, în cazul în care se consideră necesar sau la cerere, oferă consiliere cu privire la orice activitate a Eurojust din perspectiva drepturilor fundamentale, fără a împiedica sau a întârzia activitățile respective. În acest context, poate emite avize fără caracter obligatoriu cu privire la documentele sau măsurile relevante. Personalul contribuie la asigurarea respectării drepturilor fundamentale în cadrul Eurojust în îndeplinirea sarcinilor și a activităților sale.

Articolul 72

Experții naționali detașați și alte categorii de personal

Eurojust poate face apel la experți naționali detașați și la alte categorii de personal care nu sunt angajate de către Eurojust. Dispozițiile articolului 71 nu se aplică persoanelor menționate în prezentul articol.

CAPITOLUL VIII

EVALUARE ȘI RAPORTARE

Articolul 73

Implicarea instituțiilor Uniunii și a parlamentelor naționale

1.Eurojust transmite raportul său anual consolidat Parlamentului European, Consiliului și parlamentelor naționale, care pot prezenta observații și concluzii. Raportul anual se transmite până la data de 1 mai a fiecărui an. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește indicatori de raportare pentru a asigura o abordare uniformă în ceea ce privește colectarea și prezentarea informațiilor de către Eurojust cu privire la infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

2.Ulterior alegerii sale, președintele nou ales al Eurojust face o declarație în fața comisiei sau a comisiilor competente ale Parlamentului European și răspunde întrebărilor adresate de membrii acestor comisii. Discuțiile nu se referă în mod direct sau indirect la acțiuni concrete întreprinse în legătură cu cazuri operaționale specifice.

3.Președintele Eurojust se prezintă o dată pe an în cadrul unei reuniuni interparlamentare la nivel de comisii în vederea evaluării în comun de către Parlamentul European și parlamentele naționale a activităților Eurojust, pentru a discuta despre activitățile curente ale Eurojust și pentru a-și prezenta raportul anual consolidat sau alte documente esențiale ale Eurojust. Discuțiile nu se referă în mod direct sau indirect la acțiuni concrete întreprinse în legătură cu cazuri operaționale specifice.

4.În plus față de alte obligații de informare și consultare prevăzute în prezentul regulament, Eurojust transmite Parlamentului European și parlamentelor naționale, în limbile oficiale ale acestora, spre informare:

(a)rezultatele studiilor și proiectelor strategice elaborate sau comandate de Eurojust;

(b)documentele de programare menționate la articolul 12;

(c)acordurile de lucru încheiate cu terți.

Articolul 74

Evaluare

1.În termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia comandă o evaluare a performanței Eurojust în raport cu obiectivele, sarcinile, guvernanța și localizarea agenției, în conformitate cu orientările Comisiei. Consiliul de administrație este implicat în evaluare.

2.Evaluarea analizează, în special, eventuala necesitate de a modifica mandatul Eurojust și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări.

3.La fiecare a doua evaluare, rezultatele obținute de Eurojust sunt examinate în raport cu obiectivele, mandatul, guvernanța și sarcinile agenției, inclusiv o evaluare pentru a stabili dacă continuarea activității Eurojust este în continuare justificată în raport cu obiectivele, mandatul, guvernanța și sarcinile respective.

4.Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și consiliului de administrație un raport privind concluziile evaluării. Rezultatele evaluării se fac publice.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 75

Privilegii și imunități

Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se aplică agenției Eurojust și personalului acesteia 56 .

Articolul 76

Regimul lingvistic

1.Dispozițiile prevăzute de Regulamentul nr. 1 al Consiliului 57  se aplică agenției Eurojust.

2.Consiliul de administrație hotărăște cu privire la regimul lingvistic intern al Eurojust cu o majoritate de două treimi dintre membrii săi.

3.Serviciile de traducere și toate celelalte servicii lingvistice solicitate de Eurojust, altele decât interpretarea, sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, înființat prin Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului 58 .

Articolul 77

Confidențialitate

1.Membrii naționali, supleanții și asistenții acestora, personalul Eurojust, corespondenții naționali, experții naționali detașați, ofițerii de legătură, responsabilul cu protecția datelor și membrii și personalul AEPD sunt supuși obligației de confidențialitate cu privire la orice informație care le este adusă la cunoștință în cursul îndeplinirii sarcinilor lor.

2.Obligația de confidențialitate se aplică tuturor persoanelor și organismelor care colaborează cu Eurojust.

3.Obligația de confidențialitate se aplică și după încetarea mandatului sau a contractului de muncă și după încetarea activităților persoanelor menționate la alineatele (1) și (2).

4.Obligația de confidențialitate se aplică tuturor informațiilor primite sau transmise de Eurojust, cu excepția cazului în care respectivele informații au fost deja făcute publice în mod legal sau sunt accesibile publicului.

Articolul 78

Condiții privind confidențialitatea procedurilor naționale

1.Fără a aduce atingere articolului 36 alineatul (3), atunci când sunt primite sau schimbate informații prin intermediul Eurojust, autoritatea din statul membru care a furnizat informațiile poate stipula condiții, în temeiul dreptului său intern, privind utilizarea informațiilor respective în cadrul procedurilor naționale de către autoritatea care le primește.

2.Condițiile respective sunt obligatorii pentru autoritatea din statul membru care primește informațiile menționate la alineatul (1).

Articolul 79

Transparență și comunicare

1.Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 59 se aplică documentelor deținute de Eurojust. În termen de șase luni de la prima sa reuniune, Consiliul de administrație adoptă normele detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

2.Deciziile luate de către Eurojust în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri către Ombudsmanul European sau al unei acțiuni în fața Curții, în condițiile prevăzute la articolul 228 și, respectiv, articolul 263 din TFUE.

3.Eurojust publică pe site-ul său o listă a membrilor Comitetului executiv și rezumatele rezultatelor reuniunilor Comitetului executiv. Publicarea respectivelor rezumate este omisă sau restricționată, temporar sau permanent, în cazul în care ar periclita îndeplinirea sarcinilor Eurojust, ținând seama de obligațiile acestuia privind discreția și confidențialitatea, precum și de caracterul operațional al Eurojust.

4.În termen de șase luni de la prima sa reuniune, Consiliul de administrație stabilește măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1725 de către Eurojust, inclusiv cele referitoare la numirea unui responsabil cu protecția datelor. Aceste măsuri se stabilesc după consultarea AEPD.

5.Eurojust poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în limitele domeniului său de competență. Alocarea resurselor pentru activitățile de comunicare nu este în detrimentul exercitării efective a sarcinilor Eurojust. Activitățile de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile relevante de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de Consiliul de administrație.

Articolul 80

Norme de securitate privind protecția informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate

1.Eurojust adoptă norme de securitate, care trebuie să se bazeze pe principiile și normele stabilite în normele de securitate ale Comisiei pentru protecția informațiilor UE clasificate (IUEC) și a informațiilor neclasificate sensibile, inclusiv, printre altele, dispoziții privind schimbul de astfel de informații cu țări terțe și prelucrarea și stocarea acestor informații în conformitate cu Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 60 și (UE, Euratom) 2015/444 ale Comisiei 61 . Orice acord administrativ privind schimbul de IUEC cu autoritățile relevante ale unei țări terțe sau, în absența unui astfel de acord, orice transmitere excepțională ad-hoc de IUEC către autoritățile respective se aprobă în prealabil de către Comisie.

2.Consiliul de administrație adoptă normele de securitate ale Eurojust în urma aprobării de către Comisie. Atunci când evaluează normele de securitate propuse, Comisia se asigură de compatibilitatea acestora cu Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 și (UE, Euratom) 2015/444.

Articolul 81

Investigații administrative

Activitățile administrative ale Eurojust sunt supuse investigațiilor efectuate de către Ombudsmanul European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.

Articolul 82

Răspundere

1.Răspunderea contractuală a Eurojust este reglementată de dreptul aplicabil contractului în cauză. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze compromisorii cuprinse într-un contract încheiat de Eurojust.

2.În cazul răspunderii necontractuale, Eurojust, în conformitate cu principiile generale comune ordinilor juridice ale statelor membre și independent de orice răspundere antrenată în temeiul articolului 44, repară orice prejudiciu cauzat de către departamentele sale sau de către personalul său în exercitarea atribuțiilor lor.

3.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă în litigiile privind acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile menționate la alineatul (2). Instanțele naționale ale statelor membre competente să soluționeze litigiile care implică răspunderea Eurojust astfel cum se prevede în prezentul articol se stabilesc în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială.

4.Alineatul (2) se aplică, de asemenea, prejudiciilor cauzate din vina unui membru național, a unui supleant sau a unui asistent în exercitarea atribuțiilor lor. Cu toate acestea, în cazul în care un membru național, un supleant sau un asistent cauzează prejudicii în timp ce acționează în temeiul competențelor care i-au fost conferite în temeiul articolului 18 din prezentul regulament, statul lor membru rambursează Eurojust sumele pe care Eurojust le-a plătit pentru a repara prejudiciul respectiv.

5.Fiecare stat membru răspunde, în conformitate cu dreptul său intern, pentru orice fel de prejudiciu cauzat unei persoane care rezultă din prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor efectuată de statul membru în cauză a datelor comunicate Eurojust.

6.Răspunderea personală a personalului față de Eurojust este reglementată de dispozițiile care le sunt aplicabile prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii Europene și în Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene.

7.Răspunderea financiară a Uniunii și a statelor membre în ceea ce privește datoriile Eurojust se limitează la contribuția lor deja plătită în contul cheltuielilor administrative.

Articolul 83

Acordul privind sediul și condițiile de funcționare

Aranjamentele necesare privind găzduirea care urmează să fie asigurată pentru Eurojust în Țările de Jos și facilitățile care trebuie puse la dispoziție de către Țările de Jos, împreună cu normele specifice aplicabile în Țările de Jos membrilor Consiliului de administrație, membrilor Comitetului executiv, membrilor naționali, supleanților și asistenților, directorului administrativ, personalului Eurojust, procurorilor de legătură detașați la Eurojust, punctelor de contact găzduite la Eurojust și membrilor familiilor acestora, precum și oricăror alte persoane a căror prezență sau asociere la Eurojust este necesară pentru îndeplinirea sarcinilor acestuia, sunt prevăzute într-un acord privind sediul încheiat între Eurojust și Țările de Jos.

 

Articolul 84

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 62 .

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 85

Abrogare

1.Regulamentul (UE) 2018/1727 se abrogă de la data aplicării prezentului regulament.

2.Toate trimiterile la Regulamentul (UE) 2018/1727 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 86

Dispoziții tranzitorii

1.Eurojust, astfel cum a fost instituit prin prezentul regulament, este succesorul legal al Eurojust, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1727.

2.Membrii naționali detașați de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 își asumă rolul de membri naționali în temeiul prezentului regulament și continuă să își exercite funcțiile până la sfârșitul mandatelor lor respective, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1727. Mandatul acestora poate fi prelungit o singură dată în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca durata totală a mandatului lor, inclusiv orice perioadă efectuată în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727, să nu depășească zece ani. În cazul în care statutul sau competențele membrilor naționali nu sunt conforme cu prezentul regulament, statele membre în cauză iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea acestuia fără întârzieri nejustificate după [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Președintele și vicepreședintele Eurojust aleși în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 își asumă rolul de președinte și vicepreședinte în temeiul prezentului regulament și continuă să își exercite funcțiile până la sfârșitul mandatelor lor respective, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2018/1727. Aceștia pot fi realeși o singură dată în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca durata totală a mandatului lor, inclusiv orice perioadă efectuată în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727, să nu depășească opt ani.

4.Directorul administrativ numit ultima dată în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 își asumă rolul de director administrativ în temeiul prezentului regulament și continuă să își exercite funcțiile până la sfârșitul mandatului său, astfel cum este stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727. Mandatul directorului administrativ respectiv poate fi prelungit o singură dată în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca durata totală a mandatului acestuia, inclusiv orice perioadă de serviciu în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727, să nu depășească zece ani.

5.Colegiul și Comitetul executiv instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 continuă să își exercite funcțiile în temeiul prezentului regulament până la prima reuniune a Consiliului de administrație instituit în temeiul prezentului regulament. Consiliul de administrație se reunește pentru prima dată fără întârzieri nejustificate după [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Directorul administrativ ia măsurile necesare pentru a asigura instituirea Consiliului de administrație în conformitate cu prezentul regulament. Până în momentul când Consiliul de administrație devine operațional, colegiul exercită, cu titlu tranzitoriu, funcțiile de gestionare și strategice atribuite Consiliului de administrație în temeiul prezentului regulament, care sunt strict necesare pentru a asigura continuitatea operațiunilor Eurojust, în special adoptarea bugetului și a documentului unic de programare.

6.Personalul angajat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 își continuă activitatea în temeiul prezentului regulament. Se mențin toate drepturile și obligațiile personalului, inclusiv cele care decurg din contractele de muncă încheiate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727.

7.Responsabilul cu protecția datelor numit ultima dată în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 își asumă rolul de responsabil cu protecția datelor în temeiul prezentului regulament și continuă să își exercite funcțiile până la sfârșitul mandatului său, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1727. Mandatul responsabilului cu protecția datelor poate fi reînnoit o singură dată în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca durata totală a mandatului său, inclusiv orice perioadă efectuată în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727, să nu depășească opt ani.

8.Prezentul regulament nu aduce atingere valabilității acordurilor de cooperare și a acordurilor de lucru încheiate de Eurojust în temeiul Deciziei 2002/187/JAI sau al Regulamentului (UE) 2018/1727. Aceste acorduri de cooperare și acorduri de lucru rămân în vigoare și se aplică până la expirarea lor, până la modificarea sau înlocuirea lor.

9.Deciziile adoptate de colegiu, de Comitetul executiv și de directorul administrativ, precum și măsurile de punere în aplicare și normele interne adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 rămân în vigoare în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazului în care Consiliul de administrație decide altfel în aplicarea prezentului regulament.

10.Angajamentele bugetare, operațiunile financiare și obligațiile contractuale asumate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 rămân valabile și continuă să fie executate în conformitate cu prezentul regulament. Sprijinul financiar acordat echipelor comune de anchetă în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 continuă să fie administrat în conformitate cu prezentul regulament. Procedura de descărcare de gestiune în ceea ce privește bugetul aprobat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 se desfășoară în conformitate cu normele stabilite de regulamentul respectiv.

11.Primul document unic de programare adoptat în temeiul prezentului regulament acoperă perioada care începe la [data]. Până când documentul respectiv devine definitiv, documentul unic de programare adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727 pentru perioada relevantă continuă să se aplice.

12.Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale efectuate înainte de data aplicării prezentului regulament rămân valabile, cu condiția ca acestea să respecte dreptul Uniunii aplicabil înainte de data respectivă. În cazul în care transferurile realizate în temeiul dispozițiilor în vigoare ale Regulamentului (UE) 2018/1727 care diferă de cele ale Regulamentului 2018/1725, aceste transferuri trebuie să fie aduse în conformitate cu Regulamentul 2018/1725 în termen de [X luni] de la data aplicării sale.

13.Acordul privind sediul încheiat între Eurojust și Regatul Țărilor de Jos în temeiul Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 63 rămâne în vigoare. Dacă este necesar, Eurojust și Regatul Țărilor de Jos adaptează acordul respectiv pentru a-l aduce în conformitate cu prezentul regulament în termen de [X luni] de la data aplicării sale.

Articolul 87

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la [...].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ- AGENȚII

Cuprins

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.3.4.Indicatori de performanță

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei:

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

3.2.8.Estimarea resurselor umane și utilizarea creditelor necesare în cadrul unei agenții descentralizate

3.2.9. Prezentare generală a acordurilor de contribuție integrate în buget

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei: 

¨ o acțiune nouă; 

¨ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 66 ; 

x prelungirea unei acțiuni existente; 

¨ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

¨ durată limitată

–¨    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–¨    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

x durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de pregătire din 2028 până în 2033,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

¨ Gestiune directă asigurată de Comisie

–¨ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–¨    prin intermediul agențiilor executive.

¨ Gestiune partajată cu statele membre

x Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–¨ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–¨ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–¨ Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții;

–x organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–¨ organismelor de drept public;

–¨ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–¨ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

–¨ organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant;

–¨ organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Norme în materie de monitorizare și de raportare 

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
2	[E.07100700]	Dif.	NU	NU	NU	NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–¨    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–x    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

2

DG: /			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Credite operaționale
Linia bugetară	Angajamente	(1a)	0	0	0	0	0	0	0	0
	Plăți	(2a)	0	0	0	0	0	0	0	0
Linia bugetară	Angajamente	(1b)	0	0	0	0	0	0	0	0
	Plăți	(2b)	0	0	0	0	0	0	0	0
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 67
Linia bugetară		(3)								0
TOTAL credite	Angajamente	=1a+1b+3	0	0	0	0	0	0	0	0
pentru DG /	Plăți	=2a+2b+3	0	0	0	0	0	0	0	0

milioane EUR (cu trei zecimale)

[Agenția]: Eurojust	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034	TOTAL CFM 2028-2034
Linia bugetară: E.07100700 /Contribuția de la bugetul UE pentru agenție Fostele acorduri de contribuție incluse în bugetul obișnuit 68	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	35,763
Linia bugetară: E.07100700 /Contribuția de la bugetul UE pentru agenție Resurse suplimentare solicitate pentru noul mandat 69	2,988	6,454	9,086	12,077	16,689	17,382	18,476	83,152
Majorarea totală a contribuției UE la agenție în legătură cu noul mandat	8,097	11,563	14,195	17,186	21,798	22,491	23,585	118,915
Linia bugetară: E.07100700 /Contribuția de la bugetul UE pentru agenție SITUAȚIE DE REFERINȚĂ: Propunerea Comisiei privind CFM 2028-2034 70	72,360	72,360	72,360	72,360	72,360	72,360	72,360	506,520
Linia bugetară: E.07100700 /Contribuția de la bugetul UE pentru agenție TOTAL	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435

*Cuantumul creditelor care urmează să fie alocate agenției în următorul CFM este orientativ și face obiectul acordului privind CFM. Ar trebui integrat în subvenția agenției ca urmare a caracterului permanent al sarcinilor alocate prin prezenta propunere și va fi compensat, după caz, printr-o reducere echivalentă a bugetului unui program relevant din cadrul aceleiași rubrici a CFM. În cazul în care este necesară o reducere compensatorie, resursele alocate agenției ar putea necesita, de asemenea, o revizuire prin intermediul procedurii bugetare anuale.

			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite operaționale (inclusiv contribuția pentru agenția descentralizată)	Angajamente	(4)	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
	Plăți	(5)	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)	0	0	0	0	0	0	0	0
TOTAL credite în cadrul RUBRICII <2.>	Angajamente	=4+6	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
din cadrul financiar multianual	Plăți	=5+6	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435

				Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
				2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)		80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
	Plăți	(5)		80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)		0	0	0	0	0	0	0	0
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-3	Angajamente	=4+6		80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Plăți	=5+6		80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435

Rubrica din cadrul financiar multianual

4

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG: /				Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
				2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Ÿ Resurse umane				0	0	0	0	0	0	0	0
Ÿ Alte cheltuieli administrative				0	0	0	0	0	0	0	0
TOTAL PENTRU DG /	Credite			0	0	0	0	0	0	0	0
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual		(Total angajamente = Total plăți)		0	0	0	0	0	0	0	0

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4	Angajamente	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435
din cadrul financiar multianual	Plăți	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435

3.2.8.Estimarea resurselor umane și utilizarea creditelor necesare în cadrul unei agenții descentralizate 

*Cuantumul creditelor care urmează să fie alocate agenției în următorul CFM este orientativ și face obiectul acordului privind CFM. Ar trebui integrat în subvenția agenției ca urmare a caracterului permanent al sarcinilor alocate prin prezenta propunere și va fi compensat, după caz, printr-o reducere echivalentă a bugetului unui program relevant din cadrul aceleiași rubrici a CFM. În cazul în care este necesară o reducere compensatorie, resursele alocate agenției ar putea necesita, de asemenea, o revizuire prin intermediul procedurii bugetare anuale.

Cerințe privind personalul (unități echivalent normă întreagă)

Cifra menționată între paranteze (+n) indică creșterea față de anul precedent, și anume numărul de membri ai personalului recrutați în anul curent.

Se are în vedere un total de +87 ENI suplimentare pe parcursul următorului CFM, plus menținerea sau angajarea de către Eurojust a 16 ENI pentru a realiza proiecte pe baza unor acorduri de contribuție.

Agenția: Eurojust	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034
Agenți temporari (gradele AD)	4 (+4)	8 (+4)	13 (+5)	19 (+6)	28 (+9)	36 (+8)	36 (+0)
Agenți temporari (gradele AST)	0 (+0)	2 (+2)	3 (+1)	4 (+1)	4 (+0)	4 (+0)	4 (+0)
Subtotal agenți temporari (AD+AST)	4 (+4)	10 (+6)	16 (+6)	23 (+7)	32 (+9)	40 (+8)	40 (+0)
Agenți contractuali	0 (+0)	4 (+4)	8 (+4)	12 (+4)	16 (+4)	20 (+4)	20 (+0)
Experți naționali detașați	0 (+0)	6 (+6)	15 (+9)	21 (+6)	25 (+4)	27 (+2)	27 (+0)
Subtotal agenți contractuali și experți naționali detașați	0 (+0)	10 (+10)	23 (+13)	33 (+10)	41 (+8)	47 (+6)	47 (+0)
TOTAL personal (în plus față de programarea financiară)	4 (+4)	20 (+16)	39 (+19)	56 (+17)	73 (+17)	87 (+14)	87 (+0)
Personal angajat/menținut grație resurselor provenite din (fostele) acorduri de contribuție – Agenți temporari (AD)	11 (+11)	11 (+0)	11 (+0)	11 (+0)	11 (+0)	11 (+0)	11 (+0)
Personal angajat/menținut grație resurselor provenite din (fostele) acorduri de contribuție – Agenți contractuali	5 (+5)	5 (+0)	5 (+0)	5 (+0)	5 (+0)	5 (+0)	5 (+0)
TOTALUL personalului angajat/menținut grație resurselor provenite din (fostele) acorduri de contribuție	16 (+16)	16 (+0)	16 (+0)	16 (+0)	16 (+0)	16 (+0)	16 (+0)
Totalul personalului pentru propunere	20 (+20)	36 (+16)	55 (+19)	72 (+17)	89 (+17)	103 (+14)	103 (+0)

SITUAȚIE DE REFERINȚĂ: Propunerea Comisiei privind CFM 2028-2034 71	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034
Agenți temporari (gradele AD)	141	141	141	141	141	141	141
Agenți temporari (gradele AST)	110	110	110	110	110	110	110
Subtotal agenți temporari (AD+AST)	251	251	251	251	251	251	251
Agenți contractuali	18	18	18	18	18	18	18
Experți naționali detașați	24	24	24	24	24	24	24
Subtotal agenți contractuali și experți naționali detașați	42	42	42	42	42	42	42
TOTAL personal (nivel de referință)	293	293	293	293	293	293	293

TOTAL personal (Eurojust revizuit)	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034
Agenți temporari (gradele AD)	156	160	165	171	180	188	188
Agenți temporari (gradele AST)	110	112	113	114	114	114	114
Subtotal agenți temporari (AD+AST)	266	272	278	285	294	302	302
Agenți contractuali	23	27	31	35	39	43	43
Experți naționali detașați	24	30	39	45	49	51	51
Subtotal agenți contractuali și experți naționali detașați	47	57	70	80	88	94	94
TOTAL personal (total)	313	329	348	365	382	396	396

Credite acoperite de contribuția de la bugetul UE în milioane EUR (cu trei zecimale)

Agenția: Eurojust	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034	TOTAL 2028-2034
Titlul 1: Cheltuieli cu personalul pe lângă programarea financiară avută în vedere	0,388	1,892	4,286	6,777	9,289	11,682	12,776	47,090
Titlul 2: Cheltuieli cu infrastructura și cheltuieli operaționale pe lângă programarea financiară avută în vedere	1,900	3,300	3,100	3,300	5,200	3,500	3,500	23,800
Titlul 3: Cheltuieli operaționale pe lângă programarea financiară avută în vedere	0,700	1,262	1,700	2,000	2,200	2,200	2,200	12,262
TOTALUL creditelor acoperite de bugetul UE în plus față de programarea financiară preconizată	2,988	6,454	9,086	12,077	16,689	17,382	18,476	83,152
(Fostele) acorduri de contribuție incluse în bugetul obișnuit (Toate titlurile)	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	35,763
Propunerea Comisiei privind CFM 2028-2034	72,360	72,360	72,360	72,360	72,360	72,360	72,360	506,520
TOTAL credite acoperite de bugetul UE	80,457	83,923	86,555	89,546	94,158	94,851	95,945	625,435

Prezentare generală/sinteză a resurselor umane și a creditelor (în milioane EUR) necesare în temeiul propunerii/inițiativei în cadrul unei agenții descentralizate

Agenția: Eurojust	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034	TOTAL 2028-2034
Agenți temporari (AD+AST)	15 (+15)	21 (+6)	27 (+6)	34 (+7)	43 (+9)	51 (+8)	51 (+0)	51
Agenți contractuali	5 (+5)	9 (+4)	13 (+4)	17 (+4)	21 (+4)	25 (+4)	25 (+0)	25
Experți naționali detașați	0 (+0)	6 (+6)	15 (+9)	21 (+6)	25 (+4)	27 (+2)	27 (+0)	27
Totalul personalului (necesar în temeiul propunerii, inclusiv personalul angajat/menținut grație unor acorduri de contribuție anterioare)	20 (+20)	36 (+16)	55 (+19)	72 (+17)	89 (+17)	103 (+14)	103 (+0)	103
Credite acoperite de bugetul UE	8,097	11,563	14,195	17,186	21,798	22,491	23,585	118,915
Credite acoperite de taxe (dacă este cazul)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Credite cofinanțate (dacă este cazul)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL credite (conform propunerii)	8,097	11,563	14,195	17,186	21,798	22,491	23,585	118,915

3.2.9. Prezentare generală a acordurilor de contribuție integrate în buget

Eurojust primește finanțare pentru următoarele acorduri de contribuție:

Proiect	Durată	Buget pe durata proiectului (în milioane)	ENI/an	Contraparte	Scopul proiectului
Proiectul EuroMed Justice	4 ani	6 000 000 EUR (1,5 milioane calculate pe an)	6,5	Comisia Europeană - DG MENA	Proiectul vizează consolidarea cooperării judiciare dintre statele membre și țările partenere din sud (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina și Tunisia).
Proiectul SIRIUS	3 ani	1 475 622 EUR (0,492 milioane calculate pe an)	4	Serviciul Instrumente de Politică Externă al Comisiei Europene	Proiectul urmărește să îmbunătățească accesul transfrontalier la probele electronice prin furnizarea de cunoștințe și instrumente autorităților publice și prin facilitarea cooperării acestora cu furnizorii de servicii situați în întreaga lume.
Proiectul WB CRIM JUST	4 ani	6 000 000 EUR (1,5 milioane calculate pe an)	5	Comisia Europeană - DG ENEST	Proiectul urmărește să sprijine cooperarea operațională, inclusiv prin intermediul echipelor comune de anchetă, între țările din Balcanii de Vest și între acestea și statele membre ale UE. Prin Decizia de punere în aplicare C(2025) 4066 final a Comisiei din 24 iunie 2025, Comisia a finanțat o fază II de trei ani a proiectului, începând cu 1 ianuarie 2027, cu un buget de 6 milioane EUR pentru Balcanii de Vest și de 3 milioane EUR pentru Parteneriatul estic.
ICPA	13 luni	5 000 000 EUR (4,617 milioane calculate pe an)	12	Comisia Europeană - DG ENEST	Centrul urmărește să consolideze eforturile de cooperare judiciară internațională pentru a asigura tragerea la răspundere pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
IMPNA	4 ani	3 000 000 EUR (0,750 milioane calculate pe an)	3	COMISIA   Europeană –   DG INTPA	Proiectul urmărește să contribuie la eforturile în materie de justiție și de tragere la răspundere pentru cele mai grave crime internaționale prin consolidarea cooperării dintre organizațiile societății civile și autoritățile naționale care cercetează și urmăresc penal cele mai grave crime internaționale atât în țările UE, cât și în țările din afara UE.

Sarcinile îndeplinite în temeiul acordurilor de contribuție referitoare la următoarele proiecte au fost integrate în mod stabil în mandatul agenției. Începând cu anul intrării în vigoare a regulamentului revizuit, finanțarea primită în prezent prin intermediul acestor acorduri de contribuție va fi integrată în bugetul Eurojust. Majorarea corespunzătoare a contribuției UE la Eurojust pentru aceste activități este compensată printr-o reducere echivalentă a pachetelor financiare ale programelor respective. Prin urmare, programarea financiară globală rămâne neschimbată.

Resursele și efectivele de personal sintetizate mai jos sunt incluse în tabelele de mai sus, indicând contribuția UE la agenția descentralizată.

Proiect/buget anual	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034	TOTAL 2028-2034
Proiectul SIRIUS	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	3,444
ICPA	4,617	4,617	4,617	4,617	4,617	4,617	4,617	32,319
TOTAL contribuție	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	5,109	35,763

Proiect/personal	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034	TOTAL 2028-2034
Proiectul SIRIUS	4	4	4	4	4	4	4	4
ICPA	12	12	12	12	12	12	12	12
TOTAL personal (AT+AC)	16	16	16	16	16	16	16	16

Proiectul EuroMed Justice, proiectul WB CRIM JUST și proiectul IMPNA, instituite ad-hoc și care necesită îndeplinirea unor sarcini în afara mandatului Eurojust, vor continua să funcționeze pe baza acordurilor de contribuție.

(1)    JO L 063, 6.3.2002, p. 1.

(2)    JO L 295 21.11.2018, p. 138.

(3)    SWD(2025) 182 final.

(4)    Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate.

(5)    Programul de lucru al Comisiei pentru 2026 și anexele, 21 octombrie 2025.

(6)    Raportul Forumului la nivel înalt privind viitorul justiției penale a UE, februarie-decembrie 2025.

(7)    Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale (JO  L 191, 28.7.2023, p. 118, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2023/1543/oj ).

(8)    În forma sa revizuită, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1725.

(9)    Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (JO L 130, 1.5.2014, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2014/41/oj ).

(10)    COM(2025) 546 final, 16 iulie 2025.

(11)    Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, (JO L 119, 4.5.2016, p. 89, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2016/680/oj ).

(12)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2013/883/oj ).

(13)    Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (JO L 63, 6.3.2002, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2003/659/JAI a Consiliului (JO L 245, 29.9.2003, p. 44) și prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului (JO L 138, 4.6.2009, p. 14).

(14)    Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului (JO L 295, 21.11.2018, p. 138).

(15)    Regulamentul (UE) 2022/838 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 în ceea ce privește conservarea, analizarea și stocarea în cadrul Eurojust a probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe (JO L 148, 31.5.2022, p. 1).

(16)    Regulamentul (UE) 2023/2131 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism (JO L, 2023/2131, 11.10.2023).

(17)    Regulamentul (UE) 2025/2082 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 octombrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 în ceea ce privește prelungirea termenului pentru instituirea sistemului de gestionare a cazurilor al Eurojust (JO L, 2025/2082, 15.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/2082/oj ).

(18)    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(19)    Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (JO L 315, 14.11.2012, p. 57).

(20)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(21)    Decizia 1999/352/CE a Comisiei, CECO, Euratom din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) [notificată cu numărul SEC(1999) 802] (JO L 136, 31.5.1999, p. 20, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1999/352/oj ).

(22)    Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (JO L 130, 1.5.2014, p. 1).

(23)    Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare (JO L 303, 28.11.2018, p. 1).

(24)    Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale (JO L 191, 28.7.2023, p. 1).

(25)    Directiva (UE) 2024/1260 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind recuperarea și confiscarea activelor (JO L, 2024/1260, 2.5.2024).

(26)    Decizia 2002/494/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 de înființare a unei rețele europene de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război (JO L 167, 26.6.2002, p. 1).

(27)    Decizia 2008/852/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind o rețea de puncte de contact de combatere a corupției (JO L 301, 12.11.2008, p. 38).

(28)    Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile (JO L 332, 18.12.2007, p. 103).

(29)    Decizia 2008/976/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind Rețeaua Judiciară Europeană (JO L 348, 24.12.2008, p. 130, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dec/2008/976/oj ).

(30)    Decizia-cadru 2009/948/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind prevenirea și soluționarea conflictelor referitoare la exercitarea competenței în cadrul procedurilor penale (JO L 328, 15.12.2009, p. 42).

(31)    Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale (JO L 191, 28.7.2023, p. 1).

(32)    Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare (JO L, 2023/2844, 27.12.2023).

(33)    Regulamentul (UE) 2024/3011 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 privind transferul procedurilor în materie penală (JO L, 2024/3011, 18.12.2024).

(34)    Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

(35)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(36)    Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024).

(37)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/2030 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 1) și prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2223 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 437, 28.12.2020, p. 49).

(38)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2017/1371/oj ).

(39)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (Regulamentul EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(40)    Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de instituire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor comunități, precum și a unor dispoziții speciale aplicabile temporar funcționarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).

(41)    Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 122, 10.5.2019, p. 1).

(42)    Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(43)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(44)    Decizia 2008/976/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind Rețeaua Judiciară Europeană (JO L 348, 24.12.2008, p. 130).

(45)    Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind ordinul european de divulgare a probelor electronice și ordinul european de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale (JO L 191, 28.7.2023, p. 118).

(46)    Directiva (UE) 2024/1260 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind recuperarea și confiscarea activelor (JO L, 2024/1260, 2.5.2024).

(47)    Regulamentul (UE) 2019/816 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 (JO L 135, 22.5.2019, p. 1).

(48)    Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului (JO L 186, 11.7.2019, p. 12).

(49)    Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1) astfel cum a fost modificată de Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, (JO L 81, 27.3.2009, p. 24).

(50)    Regulamentul (UE) 2023/969 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unei platforme de colaborare pentru sprijinirea funcționării echipelor comune de anchetă și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 (JO L 132, 17.5.2023, p. 1).

(51)    Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).

(52)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2447 al Comisiei din 4 decembrie 2025 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește specificațiile tehnice, măsurile și alte cerințe pentru instituirea și utilizarea sistemului informatic descentralizat pentru prelucrarea și comunicarea securizate ale informațiilor (JO L, 2025/2447, 5.12.2025).

(53)    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(54)    Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).

(55)    Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 122, 10.5.2019, p. 1).

(56)    Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene (JO C 202, 7.6.2016, p. 266).

(57)    Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385).

(58)    Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (JO L 314, 7.12.1994, p. 1).

(59)    Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(60)    Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).

(61)    Decizia 2015/444 (UE, Euratom) a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(62)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(63)    Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (JO L 63, 6.3.2002, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2003/659/JAI a Consiliului (JO L 245, 29.9.2003, p. 44) și prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului (JO L 138, 4.6.2009, p. 14).

(64)    Cazurile din proprie inițiativă sunt cazuri deschise de Eurojust în mod proactiv, pe baza informațiilor primite, a activității analitice efectuate și a legăturilor identificate între anchete, pentru a aduce situațiile de potențial interes judiciar în atenția autorităților naționale competente, și nu doar pentru a răspunde cererilor de sprijin sau de coordonare din partea statelor membre.

(65)    Un rezultat pozitiv în sistemul de tip „rezultat pozitiv/negativ” este un rezultat care indică faptul că informațiile deținute de Eurojust corespund informațiilor deținute de o altă autoritate competentă sau de un alt partener al UE, fără a divulga în mod automat datele subiacente, și, prin urmare, poate semnala o posibilă legătură între anchetele care necesită urmărire sau coordonare judiciară. O acțiune subsecventă obținerii unui rezultat pozitiv este transmiterea ulterioară, după caz și în conformitate cu cadrul juridic aplicabil, a informațiilor relevante necesare pentru a evalua legătura respectivă și a acționa pe baza acesteia.

(66)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(67)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(68)    Includerea acordurilor de contribuție în contribuția bugetului UE la Eurojust este compensată printr-o reducere echivalentă a pachetelor financiare ale programelor respective din care au fost finanțate anterior acordurile respective; prin urmare, majorarea nu afectează programarea financiară globală.

(69)    Cifrele de la acest rând sunt solicitate în plus față de programarea financiară preconizată.

(70)    Propunerea privind CFM 2028-2034 este prezentată în prețurile din 2025. 

(71)    Efectivele de personal înainte de intrarea în vigoare a regulamentului revizuit, pe baza posturilor autorizate pentru 2026. Programarea financiară avută în vedere prevede un nivel stabil al personalului Eurojust.